Apocalipsa
Sfântului Ioan Teologul
CAPITOLUL 6
Desfacerea celor dintâi şase peceţi. Împăraţii şi
domnii lumii se ascund în peşteri şi în crăpăturile stâncilor.
1. Şi am văzut când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele
şapte peceţi, şi am auzit pe una din cele patru fiinţe
zicând cu glas ca de tunet: Vino şi vezi.
2. Şi m-am uitat şi iată un cal alb şi cel care şedea
pe el avea un arc; şi i s-a dat lui cunună şi a pornit ca un
biruitor ca să biruiască.
3. Şi când a deschis pecetea a doua, am auzit, zicând, pe a doua
fiinţă: Vino şi vezi.
4. Şi a ieşit alt cal, roşu ca focul; şi celui ce
şedea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pământ, ca oamenii
să se junghie între ei; şi o sabie mare i s-a dat.
5. Şi când a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia
fiinţă, zicând: Vino şi vezi. Şi m-am uitat şi
iată un cal negru şi cel care şedea pe el avea un cântar în mâna
lui.
6. Şi am auzit, în mijlocul celor patru fiinţe, ca un glas care
zicea: Măsura de grâu un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar.
Dar de untdelemn şi de vin să nu te atingi.
7. Şi când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinţei a
patra, zicând: Vino şi vezi.
8. Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi numele
celui ce şedea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după
el; şi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pământului, ca
să ucidă cu sabie şi cu foamete, şi cu moarte şi cu
fiarele de pe pământ.
9. Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic,
sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru
mărturia pe care au dat-o.
10. Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne
sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna
sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?
11. Şi fiecăruia dintre ei i s-a dat câte un veşmânt alb şi
li s-a spus ca să stea în tihnă, încă puţină vreme,
până când vor împlini numărul şi cei împreună-slujitori cu
ei şi fraţii lor, cei ce aveau să fie omorâţi ca şi
ei.
12. Şi m-am uitat când a deschis pecetea a şasea şi s-a
făcut cutremur mare, soarele s-a făcut negru ca un sac de păr
şi luna întreagă s-a făcut ca sângele,
13. Şi stelele cerului au căzut pe pământ, precum smochinul îşi
leapădă smochinele sale verzi, când este zguduit de vijelie.
14. Iar cerul s-a dat în lături, ca o carte de piele pe care o faci sul
şi toţi munţii şi toate insulele s-au mişcat din
locurile lor.
15. Şi împăraţii pământului şi domnii şi
căpeteniile oştilor şi bogaţii şi cei puternici
şi toţi robii şi toţi slobozii s-au ascuns în peşteri
şi în stâncile munţilor,
16. Strigând munţilor şi stâncilor: Cădeţi peste noi
şi ne ascundeţi pe noi de faţa Celui ce şade pe tron
şi de mânia Mielului;
17. Că a venit ziua cea mare a mâniei lor, şi cine are putere ca
să stea pe loc?
___________________________________________________________________
Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – 22 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]
__________________________________________________________________