Epistola
către galateni
a
Sfântului Apostol Pavel
CAPITOLUL 3
Credinţa lui Avraam. Fiii lui Avraam. Făgăduinţa lui
Dumnezeu. Legea. Hristos. Legea duce la Hristos. Fiii credinţei sunt fiii
lui Avraam.
1. O, galateni fără de minte, cine v-a ademenit pe voi, să nu
vă încredeţi adevărului, - pe voi, în ochii cărora a fost
zugrăvit Iisus Hristos răstignit?
2. Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: Din faptele Legii
primit-aţi voi Duhul, sau din ascultarea credinţei?
3. Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început
în Duh, sfârşiţi acum în trup?
4. Aţi pătimit atâtea în zadar? - dacă a fost în zadar, cu
adevărat.
5. Deci Cel care vă dă vouă Duhul şi
săvârşeşte minuni la voi, le face, oare, din faptele Legii, sau
din ascultarea credinţei?
6. Precum şi Avraam a crezut în Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca
dreptate.
7. Să ştiţi, deci, că cei ce sunt din credinţă,
aceştia sunt fii ai lui Avraam.
8. Iar Scriptura, văzând dinainte că Dumnezeu îndreptează
neamurile din credinţă, dinainte a binevestit lui Avraam:
"Că se vor binecuvânta în tine toate neamurile".
9. Deci cei ce sunt din credinţă se binecuvintează împreună
cu credinciosul Avraam.
10. Căci toţi câţi sunt din faptele Legii sub blestem sunt,
că scris este: "Blestemat este oricine nu stăruie întru toate
cele scrise în cartea Legii, ca să le facă".
11. Iar acum că, prin Lege, nu se îndreptează nimeni înaintea lui
Dumnezeu este lucru lămurit, deoarece "dreptul din credinţă
va fi viu".
12. Legea însă nu este din credinţă, dar cel care va face
acestea, va fi viu prin ele.
13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se
pentru noi blestem; pentru că scris este: "Blestemat este tot cel
spânzurat pe lemn".
14. Ca, prin Hristos Iisus, să vină la neamuri binecuvântarea lui
Avraam, ca să primim, prin credinţă, făgăduinţa
Duhului.
15. Fraţilor, ca un om grăiesc; că şi testamentul
întărit al unui om nimeni nu-l strică, sau îi mai adaugă
ceva.
16. Făgăduinţele au fost rostite lui Avraam şi
urmaşului său. Nu zice: "şi urmaşilor", - ca de
mai mulţi, - ci ca de unul singur: "şi Urmaşului
tău", Care este Hristos.
17. Aceasta zic dar: Un testament întărit dinainte de Dumnezeu în Hristos
nu desfiinţează Legea, care a venit după patru sute treizeci de
ani, ca să desfiinţeze făgăduinţa.
18. Căci dacă moştenirea este din Lege, nu mai este din
făgăduinţă, dar Dumnezeu i-a dăruit lui Avraam
moştenirea prin făgăduinţă.
19. Deci ce este Legea? Ea a fost adăugată pentru călcările
de lege, până când era să vină Urmaşul, Căruia I s-a
dat făgăduinţa, şi a fost rânduită prin îngeri, în
mâna unui Mijlocitor.
20. Mijlocitorul însă nu este al unuia singur, iar Dumnezeu este
unul.
21. Este deci Legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu?
Nicidecum! Căci dacă s-ar fi dat Lege, care să poată da
viaţă, cu adevărat dreptatea ar veni din Lege.
22. Dar Scriptura a închis toate sub păcat, pentru ca
făgăduinţa să se dea din credinţa în Iisus Hristos
celor ce cred.
23. Iar înainte de venirea credinţei, noi eram păziţi sub Lege,
fiind închişi pentru credinţa care avea să se descopere.
24. Astfel că Legea ne-a fost călăuză spre Hristos, pentru
ca să ne îndreptăm din credinţă.
25. Iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub
călăuză.
26. Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în
Hristos Iisus.
27. Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat.
28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este
parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că
voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
29. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci
urmaşii lui Avraam, moştenitori după
făgăduinţă.
___________________________________________________________________
Epistola către galateni a
Sfântului Apostol Pavel – 6 CAPITOLE:
__________________________________________________________________