FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
CAPITOLUL 7
Cuvântarea şi martiriul lui Ştefan.
1. Şi a zis arhiereul: Adevărate sunt acestea?
2. Iar el a zis: Bărbaţi fraţi şi părinţi,
ascultaţi! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam,
când era în Mesopotamia, mai înainte de a locui în Haran,
3. Şi a zis către el: Ieşi din pământul tău şi
din rudenia ta şi vino în pământul pe care ţi-l voi
arăta.
4. Atunci, ieşind din pământul caldeilor, a locuit în Haran. Iar de
acolo, după moartea tatălui său, l-a strămutat în
această ţară, în care locuiţi voi acum,
5. Şi nu i-a dat moştenire în ea nici o palmă de pământ, ci
i-a făgăduit că i-o va da lui spre stăpânire şi
urmaşilor lui după el, neavând el copil.
6. Şi Dumnezeu a vorbit astfel: "Urmaşii lui vor fi străini
în pământ străin, şi acolo îi vor robi şi-i vor asupri
patru sute de ani.
7. Şi pe poporul la care vor fi robi, Eu îl voi judeca - a zis Dumnezeu -
iar după acestea vor ieşi şi-Mi vor sluji Mie în locul
acesta".
8. Şi i-a dat legământul tăierii împrejur; şi aşa a
născut pe Isaac şi l-a tăiat împrejur a opta zi; şi Isaac a
născut pe Iacov şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
9. Şi patriarhii, pizmuind pe Iosif, l-au vândut în Egipt; dar Dumnezeu
era cu el,
10. Şi l-a scos din toate necazurile lui şi i-a dat har şi
înţelepciune înaintea lui Faraon, regele Egiptului, iar acesta l-a pus mai
mare peste Egipt şi peste toată casa lui.
11. Şi a venit foamete peste tot Egiptul şi peste Canaan, şi
strâmtorare mare, şi părinţii noştri nu mai găseau
hrană.
12. Şi Iacov, auzind că este grâu în Egipt, a trimis pe
părinţii noştri întâia oară.
13. Iar a doua oară Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi
şi Faraon a aflat neamul lui Iosif.
14. Şi Iosif, trimiţând, a chemat pe Iacov, tatăl său,
şi toată rudenia sa, cu şaptezeci şi cinci de
suflete.
15. Şi Iacov s-a coborât în Egipt; şi a murit şi el şi
părinţii noştri;
16. Şi au fost strămutaţi la Sichem şi au fost puşi în
mormântul pe care Avraam l-a cumpărat cu preţ de argint, de la fiii
lui Emor, în Sichem;
17. Dar cum se apropia vremea făgăduinţei pentru care s-a jurat
Dumnezeu lui Avraam, a crescut poporul şi s-a înmulţit în
Egipt,
18. Până când s-a ridicat peste Egipt alt rege, care nu ştia de
Iosif.
19. Acesta, purtându-se ca un viclean cu neamul nostru, a asuprit pe
părinţii noştri să-şi lepede pruncii lor, ca să
nu mai trăiască.
20. În vremea aceea s-a născut Moise şi era plăcut lui Dumnezeu.
Şi trei luni a fost hrănit în casa tatălui său.
21. Şi fiind lepădat, l-a luat fiica lui Faraon şi l-a crescut
ca pe un fiu al ei.
22. Şi a fost învăţat Moise în toată înţelepciunea
egiptenilor şi era puternic în cuvintele şi în faptele lui.
23. Iar când a împlinit patruzeci de ani, şi-a pus în gând să
cerceteze pe fraţii săi, fiii lui Israel.
24. Şi văzând pe unul dintre ei că suferă strâmbătate,
l-a apărat şi, omorând pe egiptean, a răzbunat pe cel
asuprit.
25. Şi el credea că fraţii săi vor pricepe că
Dumnezeu, prin mâna lui, le dăruieşte izbăvire, dar ei n-au
înţeles.
26. Şi a doua zi s-a arătat unora care se băteau şi i-a
îndemnat la pace, zicând: Bărbaţilor, sunteţi fraţi. De ce
vă faceţi rău unul altuia?
27. Dar cel ce asuprea pe aproapele l-a îmbrâncit, zicând: Cine te-a pus pe
tine domn şi judecător peste noi?
28. Nu cumva vrei să mă omori, cum ai omorât ieri pe egiptean?
29. La acest cuvânt, Moise a fugit şi a trăit ca străin în
ţara Madian, unde a născut doi fii.
30. Şi după ce s-au împlinit patruzeci de ani, îngerul Domnului i s-a
arătat în pustiul Muntelui Sinai, în flacăra focului unui rug.
31. Iar Moise, văzând, s-a minunat de vedenie, dar când s-a apropiat ca
să ia seama mai bine, a fost glasul Domnului către el:
32. "Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam
şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov". Şi Moise,
tremurând, nu îndrăznea să privească;
33. Iar Domnul i-a zis: "Dezleagă încălţămintea
picioarelor tale, căci locul pe care stai este pământ sfânt.
34. Privind, am văzut asuprirea poporului Meu în Egipt şi suspinul
lor l-am auzit şi M-am pogorât ca să-i scot. Şi acum vino,
să te trimit în Egipt".
35. Pe Moise acesta de care s-au lepădat, zicând: Cine te-a pus pe tine
domn şi judecător?, pe acesta l-a trimis Dumnezeu domn şi
răscumpărător, prin mâna îngerului care i se arătase lui în
rug.
36. Acesta i-a scos afară, făcând minuni şi semne în ţara
Egiptului şi în Marea Roşie şi în pustie, timp de patruzeci de
ani.
37. Acesta este Moise cel ce a zis fiilor lui Israel: "Prooroc ca mine
vă va ridica Dumnezeu din fraţii voştri; pe EL să-L
ascultaţi".
38. Acesta este cel ce a fost la adunarea în pustie, cu îngerul care i-a vorbit
pe Muntele Sinai şi cu părinţii noştri, primind cuvinte de
viaţă ca să ni le dea nouă.
39. De acesta n-au voit să asculte părinţii noştri, ci l-au
lepădat şi inimile lor s-au întors către Egipt,
40. Zicând lui Aaron: "Fă-ne dumnezei care să meargă
înaintea noastră; căci acestui Moise, care ne-a scos din ţara
Egiptului, nu ştim ce i s-a întâmplat".
41. Şi au făcut, în zilele acelea, un viţel şi au adus
idolului jertfă şi se veseleau de lucrurile mâinilor lor.
42. Şi S-a întors Dumnezeu şi i-a dat pe ei să slujească
oştirii cerului, precum este scris în cartea proorocilor:
"Adus-aţi voi Mie, casă a lui Israel, timp de patruzeci de ani,
în pustie, junghieri şi jertfe?
43. Şi aţi purtat cortul lui Moloh şi steaua dumnezeului vostru
Remfan, chipurile pe care le-aţi făcut, ca să vă
închinaţi la ele! De aceea vă voi strămuta dincolo de
Babilon".
44. Părinţii noştri aveau în pustie cortul mărturiei,
precum orânduise Cel ce a vorbit cu Moise, ca să-l facă după
chipul pe care îl văzuse;
45. Şi pe acesta primindu-l, părinţii noştri l-au adus cu
Iosua în ţara stăpânită de neamuri, pe care Dumnezeu le-a
izgonit din faţa părinţilor noştri, până în zilele lui
David,
46. Care a aflat har înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să
găsească un locaş pentru Dumnezeul lui Iacov.
47. Iar Solomon I-a zidit Lui casă,
48. Dar Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini, precum
zice proorocul:
49. "Cerul este tronul Meu şi pământul aşternut picioarelor
Mele. Ce casă Îmi veţi zidi Mie? - zice Domnul - sau care este locul
odihnei Mele?
50. Nu mâna Mea a făcut toate acestea?"
51. Voi cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă
şi la urechi, voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum
Şi părinţii voştri, aşa şi voi!
52. Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit părinţii voştri?
Şi au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai
Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi
acum,
53. Voi, care aţi primit Legea întru rânduieli de îngeri şi
n-aţi păzit-o!
54. Iar ei, auzind acestea, fremătau de furie în inimile lor şi
scrâşneau din dinţi împotriva lui.
55. Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a
văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui
Dumnezeu.
56. Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului
stând de-a dreapta lui Dumnezeu!
57. Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi au
năvălit asupra lui.
58. Şi scoţându-l afară din cetate, îl băteau cu pietre.
Iar martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit
Saul.
59. Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi
zicea: Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu!
60. Şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor
păcatul acesta! Şi zicând acestea, a murit.
___________________________________________________________________
FAPTELE SFINŢILOR APOSTOLI – 28 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15]
[16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28]
__________________________________________________________________