FAPTELE
SFINŢILOR APOSTOLI
CAPITOLUL 17
Pavel propovăduieşte în Tesalonic, în Bereea şi în Atena.
1. Şi după ce au trecut prin Amfipoli şi prin Apolonia, au
venit la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.
2. Şi după obiceiul său, Pavel a intrat la ei şi în trei
sâmbete le-a grăit din Scripturi,
3. Deschizându-le şi arătându-le că Hristos trebuia să
pătimească şi să învieze din morţi, şi că
Acesta, pe Care vi-L vestesc eu, este Hristosul, Iisus.
4. Şi unii dintre ei au crezut şi au trecut de partea lui Pavel
şi a lui Sila, şi mare mulţime de elini închinători la
Dumnezeu şi dintre femeile de frunte nu puţine.
5. Iar iudeii, umplându-se de invidie şi luând cu ei pe câţiva oameni
de rând, răi, adunând gloată întărâtau cetatea şi,
ducându-se la casa lui Iason, căutau să-i scoată afară, înaintea
poporului.
6. Dar, negăsindu-i, târau pe Iason şi pe câţiva fraţi la
mai-marii cetăţii, strigând că cei ce au tulburat toată
lumea au venit şi aici;
7. Pe aceştia i-a găzduit Iason; şi toţi aceştia
lucrează împotriva poruncilor Cezarului, zicând că este un alt
împărat: Iisus.
8. Şi au tulburat mulţimea şi pe mai-marii cetăţii,
care auzeau acestea.
9. Şi luând chezăşie de la Iason şi de la ceilalţi,
le-au dat drumul.
10. Iar fraţii au trimis îndată, noaptea, la Bereea, pe Pavel şi
pe Sila care, ajungând acolo, au intrat în sinagoga iudeilor.
11. Şi aceştia erau mai buni la suflet decât cei din Tesalonic; ei au
primit cuvântul cu toată osârdia, în toate zilele, cercetând Scripturile,
dacă ele sunt aşa.
12. Au crezut mulţi dintre ei şi dintre femeile de cinste ale
elinilor, şi dintre bărbaţi nu puţini.
13. Şi când au aflat iudeii din Tesalonic că şi în Bereea s-a
vestit de către Pavel cuvântul lui Dumnezeu, au venit şi acolo,
întărâtând şi tulburând mulţimile.
14. Şi atunci îndată fraţii au trimis pe Pavel, ca să
meargă spre mare; iar Sila şi cu Timotei au rămas acolo în
Bereea.
15. Iar cei ce însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena; şi
luând ei porunci către Sila şi Timotei, ca să vină la el
cât mai curând, au plecat.
16. Iar în Atena, pe când Pavel îi aştepta, duhul lui se îndârjea în el,
văzând că cetatea este plină de idoli.
17. Deci discuta în sinagogă cu iudeii şi cu cei credincioşi,
şi în piaţă, în fiecare zi, cu cei ce erau de
faţă.
18. Iar unii dintre filozofii epicurei şi stoici discutau cu el, şi
unii ziceau: Ce voieşte, oare, să ne spună acest
semănător de cuvinte? Iar alţii ziceau: Se pare că este
vestitor de dumnezei străini, fiindcă binevesteşte pe Iisus şi
Învierea.
19. Şi luându-l cu ei, l-au dus în Areopag, zicând: Putem să
cunoaştem şi noi ce este această învăţătură
nouă, grăită de tine?
20. Căci tu aduci la auzul nostru lucruri străine. Voim deci să
ştim ce vor să fie acestea.
21. Toţi atenienii şi străinii, care locuiau acolo, nu-şi
petreceau timpul decât spunând sau auzind ceva nou.
22. Şi Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: Bărbaţi
atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte
evlavioşi.
23. Căci străbătând cetatea voastră şi privind
locurile voastre de închinare, am aflat şi un altar pe care era scris:
"Dumnezeului necunoscut". Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L, Îl
cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu vouă.
24. Dumnezeu, Care a făcut lumea şi toate cele ce sunt în ea, Acesta
fiind Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple
făcute de mâini,
25. Nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie
de ceva, El dând tuturor viaţă şi suflare şi toate.
26. Şi a făcut dintr-un sânge tot neamul omenesc, ca să
locuiască peste toată faţa pământului, aşezând vremile
cele de mai înainte rânduite şi hotarele locuirii lor,
27. Ca ei să caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipăi şi L-ar
găsi, deşi nu e departe de fiecare dintre noi.
28. Căci în El trăim şi ne mişcăm şi suntem,
precum au zis şi unii dintre poeţii voştri: căci ai Lui
neam şi suntem.
29. Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că
dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de
meşteşugul şi de iscusinţa omului.
30. Dar Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei,
vesteşte acum oamenilor ca toţi de pretutindeni să se
pocăiască,
31. Pentru că a hotărât o zi în care va să judece lumea întru
dreptate, prin Bărbatul pe care L-a rânduit, dăruind tuturor
încredinţare, prin Învierea Lui din morţi.
32. Şi auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar
alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi
altădată.
33. Astfel Pavel a ieşit din mijlocul lor.
34. Iar unii bărbaţi, alipindu-se de el, au crezut, între care
şi Dionisie Areopagitul şi o femeie cu numele Damaris, şi
alţii împreună cu ei.
___________________________________________________________________
FAPTELE SFINŢILOR APOSTOLI – 28 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15]
[16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28]
__________________________________________________________________