Cartea Întelepciunii
lui Isus, Fiul lui Sirah (Eclesiasticul)
CAPITOLUL 29
Despre împrumut şi chezăşie. Milostenia, oaspeţii cei
nemulţumitori şi despre străinii nerecunoscători.
l. Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; şi
cel care dă din punga sa, ţine poruncile.
2. Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei lui; şi
iarăşi înapoiază aproapelui la vremea sa.
3. Ţine-te de cuvânt şi te încrede lui şi totdeauna vei afla
ce-ţi trebuie.
4. Mulţi au socotit împrumutul ca bani găsiţi şi au
făcut necaz celor care i-au ajutat pe ei.
5. Până să ia împrumutul, sărută mâna celui ce-i dă
şi pentru banii aproapelui vorbeşte cu glas ademenitor,
6. Iar când este vremea să întoarcă tărăgănează,
şi se apără cu cuvinte de lene şi învinuieşte
vremea.
7. De va putea, abia va întoarce jumătate şi o va socoti ca bani
daţi de pomană.
8. Iar de nu, pentru că l-a lipsit de bani, i se face lui
vrăjmaş pe degeaba.
9. Blesteme şi sudalme îi va răsplăti şi, în loc de cinste,
îi va plăti cu necinste.
10. Mulţi, pentru această răutate, se întorc de către om şi
nu împrumută, temându-se să nu se păgubească în
zadar.
11. Însă cu cel smerit fii îngăduitor şi nu întârzia a face
milă cu el.
12. Pentru poruncă, ajută pe sărac şi în sărăcia
lui să nu-l întorci deşert.
13. Jertfeşte banii tăi, pentru un frate şi un prieten, ca
să nu ruginească sub o piatră, pierzându-se.
14. Pune-ţi comoara ta întru poruncile Celui Preaînalt şi-ţi va
folosi mai mult decât aurul.
15. Grămădeşte milostenii în cămările tale şi ele
te vor scoate din orice nenorocire.
16. Mai mult decât pavăza puterii şi decât suliţa tăriei
ele se vor război pentru tine împotriva vrăjmaşului.
17. Bărbatul bun se pune chezaş pentru aproapele său; iar cel
care a pierdut ruşinea îl va părăsi.
18. Binele făcut de chezaş nu-l uita, că el şi-a pus viaţa
pentru tine.
19. Binele chezaşului îl strică păcătosul şi cel
nemulţumitor în cuget părăseşte pe cel care l-a
izbăvit.
20. Chezăşia pe mulţi drepţi i-a pierdut şi i-a
azvârlit încoace şi încolo ca valurile mării.
21. Pe bărbaţii puternici i-a scos din case şi i-a făcut
să rătăcească pe la neamuri străine.
22. Păcătosul, căzând în chezăşie şi gonind
după câştig nedrept, va cădea în judecată.
23. Ajută pe aproapele tău după puterea ta şi ia aminte
să nu cazi.
24. Cele mai de seamă lucruri în viaţa omului sunt apa, pâinea, haina
şi o casă, pentru adăpost.
25. Mai bună este viaţa săracului, sub acoperământ de
scânduri, decât ospeţe luminate în străini.
26. Spre mic şi spre mare, fii voitor de bine. Fie că ai puţin
sau mult, fii mulţumit şi nu vei fi socotit ca un străin.
27. Tristă este viaţa să umbli din casă în casă,
şi unde te vei opri, nu vei îndrăzni să deschizi gura ta.
28. Vei ospăta şi vei adăpa nemulţumitori şi de la ei
vei auzi amărăciuni:
29. "Vino încoace, tu cel străin, şi pune masa şi cu ce va
fi în mâna ta hrăneşte-mă".
30. "Ieşi, străinule, lasă locul unuia mai vrednic, că
mi-a venit oaspete fratele meu şi-mi trebuie casa!"
31. Grele sunt acestea omului care are minte: certarea stăpânului casei
şi ocara că eşti cămătar.
___________________________________________________________________
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19]
[20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36]
[37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51]
__________________________________________________________________