Cartea Întelepciunii
lui Isus, Fiul lui Sirah (Eclesiasticul)
CAPITOLUL 37
Să se deosebească prietenii cei adevăraţi de cei
mincinoşi şi sfetnicii cei drepţi de cei făţarnici;
despre cumpătare.
1. Tot prietenul zice: Eu am ţinut prietenia cu el; dar el este prieten
numai cu numele.
2. Oare nu este întristare până la moarte, când tovarăşul
şi prietenul se fac duşmani?
3. O, rău gând! De unde te-ai ivit să acoperi pământul cu
vicleşug?
4. Tovarăşul cu prietenul trăiesc bine în veselie; iar în vremea
necazului se fac potrivnici.
5. Prietenul adevărat se luptă cu duşmanul şi pune mâna pe
scut în faţa potrivnicului.
6. Să nu uiţi pe prietenul tău, când este în război şi
să nu-l uiţi întru averile tale.
7. Tot sfetnicul îşi laudă sfatul; ci este câte unul care dă
sfat cu gândul la interesele lui.
8. Păzeşte-ţi sufletul tău de sfetnic şi cunoaşte
întâi care este lipsa lui, că el urmăreşte interesul lui,
9. Ca nu cumva să arunce mreaja asupra ta şi să-ţi
zică: Bună este calea ta şi va sta în preajmă ca să
vadă ce ţi se va întâmpla.
10. Nu te sfătui cu cel care te trece cu vederea, şi de cel care
îţi pizmuieşte soarta, ascunde-ţi sfatul tău;
11. Nici cu femeia despre potrivnica sa, nici cu cel fricos despre
război,
12. Nici cu neguţătorul despre schimb, nici cu cel ce
cumpără despre vânzare,
13. Nici cu cel pizmaş despre mulţumire, nici cu cel nemilostiv
despre îndurare,
14. Nici cu cel leneş despre tot lucrul, nici cu sluga cea de casă
despre săvârşire, nici cu sluga cea leneşă despre
multă lucrare.
15. Despre nimic nu te sfătui cu aceştia; ci cu bărbatul cel
cuvios fii adeseori, pe care îl vei cunoaşte că ţine poruncile
Domnului,
16. Al cărui suflet este ca şi sufletul tău şi, de vei
cădea, îl va durea împreună cu tine.
17. Sfatul inimii ţi-l întăreşte, că nu-ţi este
ţie mai credincios altul decât acela.
18. Că sufletul omului se obişnuieşte uneori a vesti pe om mai
mult decât şapte iscoade, care şed în loc înalt ca să ia
seama.
19. Şi întru toate acestea te roagă Celui Preaînalt, ca să
îndrepteze întru adevăr calea ta.
20. Începutul a tot lucrul este cuvântul, şi înainte de toată fapta
este sfatul.
21. Semnul schimbării inimii este faţa şi se arată în patru
chipuri: binele şi răul, viaţa şi moartea şi limba
pururea stăpâneşte pe acestea.
22. Este câte un om înţelept care pe mulţi învaţă şi
sufletului său îi este fără de folos.
23. Cel care se arată înţelept în cuvinte, urât va fi şi se va
lipsi de toată hrana,
24. Că nu s-a dat lui dar de la Domnul; că de toată
înţelepciunea este lipsit.
25. Dar este câte unul înţelept pentru sufletul său şi roadele
înţelegerii lui sunt crezute.
26. Bărbatul înţelept învaţă pe poporul său şi
roadele înţelegerii lui rămân.
27. Bărbatul înţelept se va umple de binecuvântare şi-l vor
ferici toţi cei care îl vor vedea.
28. Viaţa omului are zile nenumărate şi zilele lui Israel sunt
nenumărate.
29. Cel înţelept întru poporul său va moşteni credinţa
şi numele lui în veac va fi viu.
30. Fiule! În viata ta cercetează-ti sufletul tău şi vezi ce
este rău şi nu-i da lui!
31. Că nu toate tuturor folosesc şi nu tot sufletul întru tot
binevoieşte.
32. Nu fi nesăţios în nici o desfătare, şi nu te apleca la
mâncăruri multe.
33. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul
va veni până la îngreţoşare.
34. Pentru nesaţ mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va spori
viaţa.
___________________________________________________________________
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19]
[20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36]
[37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51]
__________________________________________________________________