ESTERA
CAPITOLUL 3
Uneltirile lui Aman.
l. După aceea a ridicat regele Artaxerxe pe Aman, fiul lui Hamadata,
din ţara Agag, şi a pus scaunul lui mai presus decât al tuturor căpeteniilor
pe care le avea.
2. Toţi cei ce slujeau regelui, care erau la poarta regelui, se închinau şi
se aruncau cu feţele la pământ înaintea lui Aman, căci aşa
poruncise regele; iar Mardoheu nu se închina şi nu-şi pleca faţa
la pământ.
3. De aceea cei ce slujeau regelui şi care erau la poartă, ziceau lui
Mardoheu: "De ce calci tu porunca regelui?"
4. Şi cum ei ziceau aceasta în fiecare zi, iar el nu-i asculta, i-au spus
lui Aman, ca să vadă de va stărui Mardoheu în purtarea sa, căci
el le spusese că este iudeu.
5. Când a văzut Aman că Mardoheu nu se închină şi nu-şi
pleacă fruntea până la pământ înaintea sa, s-a umplut de mânie.
6. Dar i s-a părut prea puţin lucru să pună mâna numai pe
Mardoheu. Şi fiindcă i se spusese din ce popor e Mardoheu, Aman şi-a
pus în gând să ucidă pe toţi Iudeii care se aflau în tot regatul
lui Artaxerxe, întrucât erau poporul lui Mardoheu.
7. Au făcut deci sfat în luna întâi, adică în luna Nisan, în anul al
doisprezecelea al domniei lui Artaxerxe, şi au aruncat Pur, adică sorţi,
de faţă cu Aman, ca să vadă în ce lună şi în ce
zi să fie ucis dintr-o dată poporul lui Mardoheu, şi a căzut
sorţul pe luna a douăsprezecea, adică pe luna lui Adar.
8. În vremea aceasta a spus Aman regelui Artaxerxe: "Este un popor risipit
şi împrăştiat printre popoare, prin toate ţările
regatului tău. Legile lui sânt deosebite de legile tuturor popoarelor,
legilor regelui nu se supun şi regele nu se cuvine să-l lase aşa.
9. Dacă binevoieşte regele, atunci să se hotărască în
scris să fie ucişi şi eu voi cântări zece mii de talanţi
de argint şi voi da în mâna vistiernicilor, ca să-i verse în
vistieria regelui".
10. Atunci şi-a scos regele inelul său din mâna sa şi l-a dat
lui Aman, fiul lui Hamadata, din ţara Agag, ca să întărească
decretul cel împotriva Iudeilor,
11. Zicând lui Aman: "Îţi dau ţie acest argint şi poporul;
fă cu el ce vrei!"
12. Atunci au fost chemaţi scriitorii regelui în a treisprezecea zi a
lunii întâi, şi s-a scris, cum poruncise Aman, către satrapii
regatului şi către căpetenia fiecărei din cele o sută
douăzeci şi şapte de ţări, de la ţările
Indiei şi până la Etiopia, şi către căpeteniile fiecărui
popor; şi s-a scris fiecărei ţări cu scrierea ei şi
fiecărui popor în limba lui şi toate s-au scris în numele regelui
Artaxerxe şi au fost întărite cu inelul lui.
13. Scrisorile s-au trimis prin ştafete în toate ţările regelui,
ca să ucidă, să piardă şi să nimicească pe
toţi Iudeii, mic şi mare, copii şi femei, într-o singură
zi, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică
în luna Adar, iar averile lor să le jefuiască. Iată cuprinsul
acelei scrisori: "Marele rege Artaxerxe, celor ce cârmuiesc de la India
până la Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţări
şi căpeteniilor şi slujitorilor de sub conducerea lor acestea
scrie: Domnind peste multe popoare şi stăpânind toată lumea, eu,
fără să fiu îngâmfat de putere, ci cârmuind pururea cu blândeţe
şi cu linişte, am voit să fac viaţa supuşilor pururea
netulburată, păzind regatul meu în pace şi uşor de străbătut
până la hotarele lui, statornicind pacea de toţi dorită. Dar
când eu am întrebat pe sfetnici, cum am putea aduce aceasta la îndeplinire,
atunci Aman, care e vestit la noi prin înţelepciune şi se bucură
neclintit de bunăvoinţa noastră şi care a dovedit cea mai
deplină credincioşie, pentru care a dobândit cinstea de a şedea
în al doilea loc după rege, ne-a arătat că prin toate neamurile
lumii s-a amestecat un popor vrăjmaş, potrivnic legilor tuturor
popoarelor, care necontenit nesocoteşte poruncile regelui, ca să nu
se poată întemeia cârmuirea noastră fără meteahnă.
Aflând deci că numai singur acest popor se împotriveşte pururea oricărui
om, că duce un fel de viaţă străină de legi şi,
împotrivindu-se pururea lucrărilor noastre, face cele mai mari nelegiuiri,
ca regatul nostru să nu ajungă a fi bine întocmit, am poruncit cele
arătate vouă în scrisorile lui Aman, care este pus de noi peste
lucruri şi ca un al doilea părinte al nostru, ca să-i stârpiţi
pe toţi, cu femei şi cu copii, prin sabie cumplită, fără
nici o milă şi cruţare, în treisprezece ale lunii a douăsprezecea,
adică în luna lui Adar, a acestui an, ca astfel aceşti oameni vrăjmaşi
şi astăzi, ca şi în trecut, fiind într-o singură zi aruncaţi
cu sila în iad, să nu ne mai împiedice în viitor de a duce viaţă
paşnică şi netulburată până în sfârşit.
14. Cuprinsul acestei porunci să se dea în fiecare ţară, ca lege
cu putere pentru toate popoarele, ca ele să fie gata pentru ziua
aceea".
15. Ştafetele au zburat repede cu porunca regelui. Porunca s-a făcut
cunoscută şi în capitala Suza. Regele şi Aman şedeau şi
beau, iar cetatea Suza era în fierbere.
___________________________________________________________________
ESTERA – 10 CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10]
__________________________________________________________________