FACEREA
CAPITOLUL 43
A doua călătorie a fraţilor lui Iosif în Egipt.
1. Dar întărindu-se foametea pe pământ,
2. Şi isprăvind de mâncat grâul ce-l aduseseră din Egipt, a zis
tatăl lor către ei: "Duceţi-vă iar de mai
cumpăraţi bucate!"
3. Răspunsu-i-a Iuda şi a zis: "Omul acela, stăpânul
ţării, ne-a grăit cu jurământ şi ne-a zis: De nu va
veni cu voi fratele vostru cel mai mic, nu veţi mai vedea faţa
mea.
4. Deci, dacă trimiţi pe fratele nostru cu noi, ne ducem
să-ţi cumpărăm bucate;
5. Iar de nu trimiţi pe fratele nostru cu noi, nu ne ducem, căci omul
acela a zis: Nu veţi mai vedea faţa mea, de nu va veni cu voi fratele
vostru!"
6. Zis-a Israel: "De ce mi-aţi făcut răul acesta, spunând
omului aceluia că mai aveţi un frate?"
7. Iar ei au răspuns: "Omul acela a întrebat despre noi şi
despre neamul nostru, zicând: Mai trăieşte oare tatăl vostru
şi mai aveţi voi vreun frate? Şi noi i-am răspuns la aceste
întrebări. N-am ştiut că ne va zice: Aduceţi pe fratele vostru!"
8. Iuda însă a zis către Israel, tatăl său: "Trimite
băiatul cu mine şi să ne sculăm să mergem, ca să
trăim şi să nu murim nici noi, nici tu, nici copiii
noştri.
9. Răspund eu de el. Din mâna mea să-l ceri. De nu ţi-l voi
aduce şi de nu ţi-l voi înfăţişa, să rămân
vinovat faţă de tine în toate zilele vieţii mele.
10. De n-am fi zăbovit atât, ne-am fi întors acum a doua
oară".
11. Zis-a Israel, tatăl lor, către ei: "Dacă este aşa,
iată ce să faceţi: luaţi în sacii voştri din roadele
pământului acestuia şi duceţi ca dar omului aceluia: puţin
balsam şi puţină miere, tămâie şi smirnă, migdale
şi fistic.
12. Luaţi şi alt argint cu voi, iar argintul care v-a fost pus înapoi
în sacii voştri întoarceţi-l cu mâinile voastre; poate că a fost
pus din greşeală.
13. Luaţi şi pe fratele vostru şi, sculându-vă, mergeţi
iar la omul acela.
14. Iar Dumnezeul cel Atotputernic să vă dea trecere la omul acela,
ca să vă dea şi pe celălalt frate al vostru, şi pe
Veniamin. Cât despre mine, apoi de-mi va fi dat să rămân
fără copii, atunci să rămân!"
15. Şi au luat ei darurile acestea; luat-au şi argint, de două
ori mai mult, şi pe Veniamin şi, sculându-se, au plecat în Egipt
şi s-au înfăţişat înaintea lui Iosif.
16. Iar Iosif, văzând printre ei şi pe Veniamin, fratele său cel
de o mamă cu el, a zis către ispravnicul casei sale: "Bagă
pe oamenii aceia în casă şi junghie din vite şi
găteşte, pentru că la amiază oamenii aceia au să
mănânce la masă cu mine!"
17. A făcut deci omul acela cum îi poruncise Iosif: a băgat pe
oamenii aceia în casa lui Iosif.
18. Iar oamenii aceia, văzând că i-au băgat în casa lui Iosif,
au zis: "Pentru argintul, care ni s-a înapoiat deunăzi în sacii
noştri, ne bagă înăuntru, ca să se lege de noi şi
să ne năpăstuiască şi să ne ia robi pe noi
şi asinii noştri".
19. Atunci apropiindu-se ei de ispravnicul casei lui Iosif, au grăit cu
dânsul, la uşa casei, şi au zis:
20. "0, domnul nostru! Noi am mai venit o dată să
cumpărăm bucate,
21. Dar s-a întâmplat că, ajungând la popasul de noapte şi dezlegând
sacii noştri, iată argintul fiecăruia era în sacul lui; şi
acum tot argintul nostru, după greutatea lui, îl înapoiem cu mâinile
noastre;
22. Iar pentru cumpărat bucate, acum am adus alt argint, şi nu
ştim cine a pus argintul în sacii noştri".
23. Iar acela le-a zis: "Fiţi liniştiţi şi nu vă
temeţi; Dumnezeul vostru ş i Dumnezeul tatălui vostru v-a dat
comoara în sacii voştri, căci eu am primit tot argintul cuvenit de la
voi". Şi le-a adus pe Simeon.
24. Apoi omul acela a băgat pe oamenii aceia în casa lui Iosif şi
le-a dat apă de şi-au spălat picioarele; şi a dat şi
nutreţ pentru asinii lor.
25. Iar ei şi-au pregătit darurile până la amiază, când
avea să vină Iosif, căci auziseră că vor prânzi
acolo.
26. După ce a venit Iosif acasă, i-au adus în casă darurile ce
aveau cu ei şi i s-au închinat cu feţele până la
pământ.
27. El însă i-a întrebat: "Cum vă aflaţi?" Apoi a zis:
"E sănătos bătrânul vostru tată, de care mi-aţi
vorbit deunăzi? Mai trăieşte el oare?"
28. Iar ei au zis: "Tatăl nostru, robul tău, e sănătos
şi trăieşte!" Şi Iosif a zis: "Binecuvântat de
Dumnezeu este omul acela!" Iar ei s-au plecat şi i s-au
închinat.
29. Şi ridicându-şi Iosif ochii şi văzând pe Veniamin,
fratele său de o mamă cu el, a zis: "Acesta-i fratele vostru cel
mai mic, pe care mi-aii spus că-l veţi aduce la mine?" Iar ei au
răspuns: "Acesta!" Şi a zis Iosif către el:
"Dumnezeu să Se milostivească spre tine, fiule!"
30. Dar s-a depărtat Iosif repede, pentru că inima sa ardea pentru
fratele său şi căuta să plângă. Şi intrând în
camera sa, ţa plâns acolo.
31. Apoi, spălându-şi faţa, a ieşit şi
stăpânindu-se a zis: "Daţi mâncarea!"
32. Şi i s-a dat lui deosebi şi lor iarăşi deosebi, şi
Egiptenilor celor ce mâncau cu dânşii tot deosebi, căci Egiptenii nu
puteau să mănânce la un loc cu Evreii, pentru că aceştia
sunt spurcaţi pentru Egipteni.
33. Şi s-au aşezat ei înaintea lui, cel întâi-născut după
vârsta lui şi cel mai tânăr după vârsta lui, şi se mirau
între ei oamenii aceştia.
34. Apoi el a dat fiecăruia porţii de dinaintea lui, iar partea lui
Veniamin era de cinci ori mai mare decât a celorlalţi. Şi au
băut şi s-au veselit cu el.
___________________________________________________________________
FACEREA – 50 DE
CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]
__________________________________________________________________