IESIREA
CAPITOLUL 14
Trecerea prin Marea Roşie.
l. Atunci a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
2. "Spune fiilor lui Israel să se întoarcă şi
să-şi aşeze tabăra în faţa Pi-Hahirotului, între
Migdal şi mare, în preajma lui Baal-Ţefon. Acolo, în preajma lui, lângă
mare, să tăbărâţi.
3. Că Faraon va zice către poporul său: Fiii aceştia ai lui
Israel s-au rătăcit în pământul acesta şi i-a închis
pustiul.
4. Iar Eu voi învârtoşa inima lui Faraon şi va alerga după ei.
Şi-Mi voi arăta slava Mea asupra lui Faraon şi asupra a
toată oştirea lui; şi vor cunoaşte toţi Egiptenii
că Eu sunt Domnul!" Şi au făcut aşa.
5. Atunci s-a dat de ştire regelui Egiptului că poporul evreu a
fugit. şi s-a întors inima lui Faraon şi a slujitorilor lui asupra
poporului acestuia şi ei au zis: "Ce am făcut noi? Cum de am
lăsat pe fiii lui Israel să se ducă şi să nu ne mai
robească nouă?"
6. A înhămat deci Faraon carele sale de război şi a luat poporul
său cu sine:
7. A luat cu sine şase sute de căruţe alese şi toată
călărimea Egiptului şi căpeteniile lor.
8. Iar Domnul a învârtoşat inima lui Faraon, regele Egiptului, şi a
slujitorilor lui, şi a alergat acesta după fiii lui Israel; dar fiii
lui Israel ieşiseră sub mână înaltă.
9. Şi au alergat după ei Egiptenii cu toii caii şi carele lui
Faraon, cu călăreţii şi cu toată oştirea lui
şi i-au ajuns când poposiseră ei la mare, lângă Pi-Hahirot, în
faţa lui Baal-Ţefon.
10. Dar când s-a apropiat Faraon şi când s-au uitat fiii lui Israel înapoi
şi au văzut că Egiptenii vin după ei, s-au spăimântat
foarte tare fiii lui Israel şi au strigat către Domnul;
11. Şi au zis către Moise: "Oare nu erau morminte în ţara
Egiptului, de ce ne-ai adus să murim în pustie? Ce ai făcut tu cu
noi, scoţându-ne din Egipt?
12. Nu ţi-am spus noi, oare, de aceasta în Egipt, când ţi-am zis:
Lasă-ne să robim Egiptenilor, că e mai bine să fim robi
Egiptenilor decât să murim în pustia aceasta?"
13. Moise însă a zis către popor: "Nu vă temeţi!
Staţi şi veţi vedea minunea cea de la Domnul, pe care vă va
face-o El astăzi, căci pe Egiptenii pe care îi vedeţi
astăzi nu-i veţi mai vedea niciodată.
14. Domnul are să Se lupte pentru voi, iar voi fiţi
liniştiţi!"
15. Atunci a zis Domnul către Moise: "Ce strigi către Mine?
Spune fiilor lui Israel să pornească,
16. Iar tu ridică-n toiagul şi-ţi întinde mâna asupra mării
şi o desparte şi vor trece fiii lui Israel prin mijlocul mării,
ca pe uscat.
17. Iată, Eu voi învârtoşa inima lui Faraon şi a tuturor
Egiptenilor, ca să meargă pe urmele lor. Şi-Mi voi arăta
slava Mea asupra lui Faraon şi asupra a toată oştirea lui,
asupra carelor lui şi asupra călăreţilor lui.
18. Şi vor cunoaşte toţi Egiptenii că Eu sunt Domnul, când
Îmi voi arăta slava Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui şi
asupra călăreţilor lui".
19. Atunci s-a ridicat îngerul Domnului, care mergea înaintea taberei fiilor
lui Israel, şi s-a mutat în urma lor; şi s-a ridicat stâlpul cel de
nor dinaintea lor şi a stat în urma lor.
20. Astfel a trecut el şi a stat între tabăra Egiptenilor şi
tabăra fiilor lui Israel; şi era negură şi întuneric pentru
unii, iar pentru ceilalţi lumină, noaptea, şi toată noaptea
nu s-au apropiat unii de alţii.
21. Iar Moise şi-a întins mâna sa asupra mării şi a alungat
Domnul marea toată noaptea cu vânt puternic de la răsărit
şi s-a făcut marea uscat, că s-au despărţit
apele.
22. Şi au intrat fiii lui Israel prin mijlocul mării, mergând ca pe
uscat, iar apele le erau perete, la dreapta şi la stânga lor.
23. Iar Egiptenii urmărindu-i, au intrat după ei în mijlocul
mării toii caii lui Faraon, carele şi călăreţii
lui.
24. Dar în straja dimineţii a căutat Domnul din stâlpul cel de foc
şi din nor spre tabăra Egiptenilor şi a umplut tabăra
Egiptenilor de spaimă.
25. Şi a făcut să sară roţile de la carele lor, încât
cu anevoie mergeau carele. Atunci au zis Egiptenii: "Să fugim de la
faţa lui Israel, că Domnul se luptă pentru ei cu
Egiptenii!"
26. Iar Domnul a zis către Moise: "Întindeţi mâna asupra
mării, ca să se întoarcă apele asupra Egiptenilor, asupra
carelor lor şi asupra călăreţilor lor".
27. Şi şi-a întins Moise mâna asupra mării şi spre
ziuă s-a întors apa la locul ei, iar Egiptenii fugeau împotriva apei.
Şi aşa a înecat Dumnezeu pe Egipteni în mijlocul mării.
28. Iar apele s-au tras la loc şi au acoperit carele şi
călăreţii întregii oştiri a lui Faraon, care intrase
după Israeliţi în mare, şi nu a rămas nici unul dintre
ei.
29. Fiii lui Israel însă au trecut prin mare ca pe uscat şi apa le-a
fost perete la dreapta şi stânga lor.
30. Aşa a izbăvit Domnul în ziua aceea pe Israeliţi din mâinile
Egiptenilor; şi au văzut fiii lui Israel pe Egipteni morţi pe
malurile mării.
31. Văzut-a Israel mâna cea tare pe care a întins-o Domnul asupra
Egiptenilor, şi s-a temut poporul de Domnul şi a crezut în Domnul
şi în Moise, sluga Lui.
___________________________________________________________________
IESIREA – 40 DE
CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40]
__________________________________________________________________