CARTEA ÎNTÂIA A REGILOR
CAPITOLUL 17
David şi Goliat.
1. În vremea aceea Filistenii şi-au strâns oştile pentru
război şi au tăbărât la Soco cel din Iuda şi
şi-au aşezat tabăra între Soco şi Azeca, la
Efes-Damim.
2. Iar Saul cu Israeliţii s-au adunat şi şi-au aşezat tabăra
la Valea Stejarului şi s-au pregătit de luptă cu
Filistenii.
3. Filistenii stăteau pe munte de o parte şi Israeliţii
stăteau pe munte de altă parte, iar la mijloc era valea.
4. Atunci a ieşit din tabăra Filistenilor un luptător cu numele
Goliat, din Gat. Acesta era la statură de şase coţi şi o
palmă.
5. Pe cap avea coif de aramă şi era îmbrăcat cu
platoşă în solzi; greutatea platoşei lui cântărea cinci mii
de sicli de aramă;
6. În picioare avea cizme cu tureci de aramă şi la umăr purta un
scut de aramă.
7. Coada suliţei lui era ca sulul de la războaiele de ţesut, iar
fierul suliţei era de şase sute sicli de fier, şi înaintea lui
mergea purtătorul lui de arme.
8. Şi a început acesta să strige către cetele lui Israel şi
să le zică: "De ce aţi ieşit voi să vă
războiţi? Nu sunt eu oare filistean, iar voi robii lui Saul?
Alegeţi dintre voi un om să se coboare la mine!
9. De se va putea acela lupta cu mine şi mă va ucide, atunci noi
să fim robii voştri; iar de-l voi birui eu şi-l voi ucide,
atunci voi să firi robii noştri şi să ne slujiţi
nouă".
10. Şi a mai zis filisteanul: "Astăzi voi ruşina
tabăra lui Israel. Daţi-ne un om şi ne vom lupta în
doi".
11. Şi a auzit Saul şi toţi Israeliţii cuvintele acestea
ale filisteanului şi s-au speriat şi s-au temut foarte tare.
12. David era feciorul unui efraimit din Betleemul lui Iuda, anume Iesei, care
avea opt feciori. Acest om în zilele lui Saul ajunsese la bătrâneţe
şi era cel mai bătrân între ceilalţi oameni.
13. Cei trei feciori mai mari ai lui Iesei plecaseră cu Saul la
război. Numele acestor feciori mai mari ai lui, care se duseră la
război, erau: cel mai mare Eliab, al doilea după el Aminadab şi
al treilea Şama.
14. David însă era cel mai mic. Când cei trei mai mari plecaseră cu
Saul,
15. David se întorsese de la Saul, ca să pască oile tatălui
său în Betleem.
16. Filisteanul acela însă ieşea dimineaţa şi seara şi
s-a arătat patruzeci de zile.
17. Atunci a zis Iesei către David, fiul său: "Ia pentru
fraţii tăi o efă de grăunţe uscate şi aceste zece
pâini şi du-le cât mai degrabă în tabără la fraţii
tăi;
18. Iar aceşti zece caşi du-i căpeteniei celei peste mia lor;
cercetează de sănătatea lor şi află ce nevoi
au".
19. Atunci Saul şi ei şi toţi Israeliţii se aflau în Valea
Stejarului şi se pregăteau de luptă cu Filistenii.
20. S-a sculat deci David dis-de-dimineaţă şi, încredinţând
oile unui păstor, a luat sacul şi a plecat, cum îi zisese Iesei,
şi a ajuns în tabără când oştirea era aşezată în
linie de bătaie şi se gătea cu strigăte de
război.
21. Şi şi-au aşezat Israeliţii şi Filistenii rândurile
unii în faţa altora.
22. Iar David, lăsându-şi lucrurile unei străji din
tabără, a alergat între rânduri şi, ajungând, a întrebat pe
fraţii săi de sănătate.
23. Şi iată, pe când vorbea el cu ei, luptătorul cu numele de
Goliat, filistean din Gat, a ieşit din rândurile Filistenilor şi a
spus aceste cuvinte, şi David le-a auzit.
24. Toţi Israeliţii, văzând pe omul acela, fugeau de el,
temându-se foarte tare;
25. Şi ziceau Israeliţii: "Vedeţi pe omul acesta care a
ieşit înainte? Iese ca să înfrunte pe Israel. De l-ar ucide cineva,
regele ar răsplăti pe acela cu mari bogăţii şi ar da
pe fiica sa după el, iar casa tatălui aceluia ar ajunge liberă
în Israel".
26. David a zis către oamenii care stăteau cu el: "Ce se va face
aceluia care va ucide pe acest filistean şi va şterge ocara de pe
Israel? Căci cine este acest filistean netăiat împrejur, de
batjocoreşte aşa oştirea Dumnezeului celui viu?"
27. Şi i-a spus mulţimea aceleaşi cuvinte, zicând:
"Iată ce se va face omului aceluia care-l va ucide".
28. Şi auzind Eliab, fratele cel mai mare al lui David, ce vorbea acesta
cu oamenii, s-a mâniat Eliab pe David şi a zis: "Pentru ce ai venit
aici şi cu cine ai lăsat acele puţine oi în pustiu? Eu cunosc
mândria ta şi inima ta cea rea. Ai venit să priveşti la
luptă".
29. Iar David a zis: "Dar ce am făcut eu? Au nu sunt acestea numai
nişte vorbe?"
30. Şi s-a întors de la el către altul şi a spus aceleaşi
vorbe, iar mulţimea i-a răspuns ca şi mai înainte.
31. Auzindu-se cuvintele pe care le grăise David, s-au spus lui Saul
şi acesta l-a chemat.
32. Atunci David a zis către Saul: "Să nu se împuţineze
nimeni cu duhul din pricina lui; robul tău se va duce şi se va bate
cu acest filistean!"
33. A zis Saul către David: "Tu nu vei putea să mergi împotriva
acestui filistean, ca să te baţi cu el, căci eşti încă
un copilandru, iar acesta este ostaş din tinereţile lui".
34. David însă a zis către Saul: "Robul tău a păscut
oile tatălui său şi când se întâmpla să vină leul sau
ursul să ia vreo oaie din turmă,
35. Atunci eu alergam după el şi i-o luam din gura lui; iar dacă
el se arunca asupra mea, eu îl apucam de coamă şi-l loveam
până-l ucideam.
36. Şi urşi şi lei a ucis robul tău; şi cu acest filistean
netăiat împrejur se va întâmpla acelaşi lucru ca şi cu aceia,
pentru că huleşte aşa oştirea Dumnezeului celui viu.
Să mă duc dar şi să-l lovesc, ca să spăl
ruşinea lui Israel? Căci cine e oare acest filistean?"
37. Apoi a mai zis David: "Domnul, Cel ce m-a scăpat de la lei
şi urşi, mă va scăpa şi din mina acestui
filistean!" Atunci Saul a zis lui David: "Du-te şi Domnul
să fie cu tine".
38. Şi a îmbrăcat Saul pe David cu hainele sale, a pus pe capul lui
coif de aramă şi l-a îmbrăcat cu zale.
39. Şi s-a încins David cu sabia lui peste haine şi a început să
umble, căci nu era deprins cu astfel de armură; apoi a zis David
către Saul: "Nu pot să umblu cu acestea, că nu sunt
deprins". Şi s-a dezbrăcat David de toate acestea,
40. Şi şi-a luat toiagul în mână, a ales cinci pietricele lucii
din pârâu şi le-a pus în traista sa de păstor; şi cu traista
şi cu praştia în mână a ieşit înaintea filisteanului.
41. Atunci a ieşit şi filisteanul, înaintând şi apropiindu-se de
David; iar purtătorul lui de arme mergea înainte.
42. Deci căutând filisteanul şi văzând pe David, a privit cu
dispreţ la el, căci acesta era tânăr, bălan şi frumos
la faţă.
43. A zis filisteanul către David: "Ce vii asupra mea cu toiag
şi cu pietre? Au doară eu sunt câine?" Iar David a răspuns:
"Nu, ci mai rău decât un câine". Şi a blestemat filisteanul
pe David în numele dumnezeilor săi.
44. Apoi a zis filisteanul către David: "Apropie-te de mine şi
voi da trupul tău păsărilor cerului şi fiarelor
câmpului!"
45. Iar David a răspuns filisteanului: "Tu vii asupra mea cu sabie
şi cu lance şi cu scut; eu însă vin asupra ta în numele Domnului
Savaot, Dumnezeul oştirilor lui Israel pe Care tu L-ai hulit.
46. Acum însă te va da Domnul în mâna mea şi eu te voi ucide
şi-ţi voi tăia capul, iar trupul tău şi trupurile
oştirii filistene le voi da păsărilor cerului şi fiarelor
câmpului, şi va afla tot pământul că în Israel este
Dumnezeu;
47. Şi toată adunarea aceasta va cunoaşte că nu cu sabia
şi cu suliţa izbăveşte Domnul, căci acest război este
al Domnului şi El vă va da în mâinile noastre".
48. Iar după ce s-a ridicat filisteanul şi a început a veni şi a
se apropia în întâmpinarea lui David, David a alergat cu grăbire spre
rândurile oştirii în întâmpinarea filisteanului.
49. Şi îşi vârî David mâna în traistă, luă de acolo o
pietricică, o repezi cu praştia şi lovi pe filistean în frunte,
aşa încât piatra se înfipse în fruntea lui şi el căzu cu
faţa la pământ.
50. Aşa a biruit David pe filistean, cu praştia şi cu piatra,
lovind pe filistean şi ucigându-l; sabie nu se afla în mâna lui
David.
51. Atunci David a alergat şi, călcând pe filistean, luă sabia
lui şi, scoţând-o din teacă, îl lovi cu ea şi-i tăie
capul; Filistenii, văzând că uriaşul lor a murit, au
fugit.
52. Deci s-au sculat bărbaţii lui Israel şi ai lui Iuda şi
cu strigăte au gonit pe Filisteni până la gura văii şi
până la porţile Ecronului. Şi au căzut ucişi
Filistenii pe calea Şaaraim, până la Gat şi Ecron.
53. După aceea s-au întors fiii lui Israel din urmărirea Filistenilor
şi au prădat tabăra lor.
54. Iar David a luat capul filisteanului şi l-a dus la Ierusalim, şi
armele lui le-a pus în cortul său.
55. Când a văzut Saul pe David ieşind împotriva filisteanului, a zis
către Abner, căpetenia oştirilor: "Abner, al cui este
tânărul acesta?" Iar Abner, a răspuns: "Rege, viu fie
sufletul tău, nu ştiu!"
56. "Întreabă dar, a zis regele, al cui fiu este tânărul
acesta?"
57. Iar când se întorcea David, după uciderea filisteanului, Abner l-a
luat şi l-a dus la Saul şi capul filisteanului era în mâna lui.
58. Atunci Saul l-a întrebat: "Tinere, al cui fiu eşti tu?"
Şi David a răspuns: "Fiul robului tău Iesei din
Betleem".
___________________________________________________________________
CARTEA ÎNTÂIA A
REGILOR – 31 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16]
[17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31]
__________________________________________________________________