CARTEA ÎNTÂIA A REGILOR
CAPITOLUL 25
Moartea lui Samuel. Nabal şi Abigail.
1. În vremea aceea a murit Samuel şi s-a adunat tot Israelul de l-au
plâns şi l-au îngropat în casa lui, în Rama. Iar David s-a sculat şi
s-a coborât în pustiul Maonului.
2. În Maon era un om foarte bogat, care-şi avea turmele în Carmel; acesta
avea trei mii de oi şi o mie de capre şi venise în Carmel la tunsul
oilor sale. Numele omului aceluia era Nabal, iar numele femeii lui era
Abigail.
3. Femeia aceasta era foarte deşteaptă şi frumoasă la chip,
iar el era om aspru şi rău la nărav; se trăgea din neamul
lui Caleb.
4. Auzind David în pustiu că Nabal îşi tunde oile în Carmel,
5. A trimis zece tineri cărora David le-a zis: "Suiţi-vă în
Carmel şi mergeţi la Nabal să-i spuneţi multă
sănătate din partea mea!
6. Şi-i ziceţi aşa: "Să trăiţi! Pace
ţie! Pace casei tale! Pace la toate ale tale!
7. Am auzit acum că la tine se tund oile; iată păstorii
tăi au fost cu noi şi noi nu le-am făcut nici un rău;
nimic din ale lor nu s-a pierdut în tot timpul şederii lor în
Carmel,
8. Întreabă slugile şi îţi vor spune. Să afle dar
băieţii aceştia bunăvoinţă înaintea ochilor
tăi, că la zi bună am venit. Dă robilor tăi şi
fiului tău David ce se îndură mâna ta"
9. S-au dus deci oamenii lui David şi au spus lui Nabal, în numele lui
David, toate cuvintele acestea. Apoi au tăcut. Nabal însă a
sărit şi a răspuns trimişilor lui David şi a
zis:
10. "Cine este David şi cine este fiul lui Iesei? Acum sunt o
mulţime de robi care fug de la stăpânii lor.
11. Nu cumva voi lua pâinile mele şi apa mea şi vinul meu şi
carnea pregătită pentru cei ce tund oile mele şi să le dau
la nişte oameni pe care nu-i ştiu de unde sunt?"
12. Şi s-au dus înapoi pe calea lor oamenii lui David şi,
întorcându-se, au venit şi i-au spus toate vorbele acestea.
13. Atunci David a zis oamenilor săi: "Încingeţi-vă fiecare
sabia!" Şi şi-a încins fiecare sabia şi a încins
însuşi David sabia sa; şi au plecat după David ca la patru sute
de oameni, iar două sute au rămas în tabără.
14. Iar Abigail, femeia lui Nabal, fusese vestită de unul din slujitori,
care-i zisese: "Iată David a trimis din pustie soli să salute pe
stăpânul nostru, dar el s-a purtat cu el ca un netrebnic.
15. Oamenii aceştia sunt însă foarte buni cu noi, nu ne-au făcut
rău şi nimic din ale noastre nu s-a pierdut în timpul cât am umblat
cu ei când eram la câmp.
16. Ei au fost pentru noi ca un zid de apărare şi ziua şi
noaptea în timpul cât am păscut oile aproape de ei.
17. Aşadar gândeşte-te şi vezi ce este de făcut, căci
de bună seamă primejdia ameninţă pe stăpânul nostru
şi toată casa lui; el însă este om rău şi nu putem
grăi cu el".
18. Atunci Abigail a luat repede două sute de pâini, două burdufuri
de vin, cinci oi gătite, cinci măsuri de grăunţe
prăjite, o sută de legături de stafide şi două sute de
legături de smochine şi, încărcându-le pe asini,
19. A zis slugilor sale: "Plecaţi înaintea mea, căci iată
eu vin după voi". Iar bărbatului său, Nabal, nu i-a spus
nimic.
20. Când însă ea, şezând pe un asin, se cobora pe drumul
şerpuitor al muntelui, iată David şi oamenii săi veneau în
întâmpinarea ei şi ea s-a întâlnit cu el.
21. Atunci David a zis: "În zadar am apărat eu în pustiu toată
averea acestui om, încât nimic nu s-î pierdut din cele ce erau ale lui şi
iată, el îmi plăteşte cu rău pentru bine.
22. Aşa şi aşa să facă Dumnezeu cu robul Său
David şi încă şi mai mult să facă, dacă până
mâine în revărsatul zorilor voi mai lăsa pe cineva de parte
bărbătească din tot ce are Nabal".
23. Când Abigail a văzut pe David, s-a coborât repede de pe asină
şi a căzut înaintea lui David cu faţa sa şi i s-a închinat
până la pământ.
24. Apoi a căzut la picioarele lui şi a zis: "Asupra mea este
păcatul, domnul meu! Îngăduie roabei tale să vorbească
urechilor tale şi ascultă cuvintele roabei tale.
25. Să nu întoarcă domnul meu luarea aminte asupra acestui om
rău, asupra lui Nabal; căci cum îi e numele, şi nebunia se
ţine de el. Iar eu, roaba ta, n-am văzut pe tinerii domnului meu, pe
care i-ai trimis.
26. Dar acum, domnul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău,
nu-ţi va îngădui Domnul să mergi la vărsare de sânge
şi va înfrâna mâna ta de la răzbunare.
27. Vrăjmaşii tăi, cei ce plănuiesc rele împotriva domnului
meu, să ajungă ca Nabal.
28. Iartă vinovăţia roabei tale! Domnul negreşit va ridica
casă tare domnului meu, căci lupta Domnului luptă domnul meu
şi rău nu se află în tine în toată viata ta.
29. De se va scula vreun om să te urmărească şi să
caute sufletul tău, atunci sufletul domnului meu va fi legat în
mănunchiul celor vii de lângă Domnul Dumnezeul tău, iar sufletul
vrăjmaşilor tăi îl va arunca el ca dintr-o praştie.
30. Iar când va face Domnul domnului meu tot binele ce l-a grăit pentru
tine şi te va pune povăţuitor peste Israel,
31. Atunci nu va fi pentru inima domnului meu amărăciune şi
nelinişte faptul că n-a vărsat în zadar sânge şi s-a ferit
de răzbunare. Iar Domnul va face bine stăpânului meu şi-ti vei
aduce aminte de roaba ta şi-i vei arăta milă".
32. Atunci David a zis către Abigail: "Binecuvântat fie Domnul
Dumnezeul lui Israel, Care te-a trimis acum în întâmpinarea mea!
33. Binecuvântată fie mintea ta şi binecuvântată să fii
şi tu, că nu m-ai lăsat acum să merg la vărsare de
sânge şi să mă răzbun:
34. Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, Care m-a oprit de-aţi face
ţie rău; dacă nu te-ai fi grăbit să vii întru
întâmpinarea mea, apoi până mâine în revărsatul zorilor n-aş fi
lăsat lui Nabal pe nimeni de parte bărbătească".
35. Şi a primit David din mâinile ei cele ce-i adusese şi i-a zis:
"Mergi sănătoasă la casa ta! Iată am ascultat glasul
tău şi ji-am cinstit faţa".
36. După aceea a venit Abigail la Nabal şi iată acesta avea
ospăţ în casa sa, ospăţ împărătesc, şi inima
lui Nabal era veselă, căci băuse de se îmbătase. De aceea
nu i-a spus ea nici un cuvânt, nici mare, nici mic, până
dimineaţa.
37. Iar dimineaţa, când Nabal s-a trezit, femeia sa i-a spus toate cele ce
se întâmplaseră. Atunci a încremenit inima lui şi el a rămas ca
de piatră.
38. Iar după vreo zece zile a lovit Domnul pe Nabal şi acesta a
murit.
39. Auzind David că Nabal a murit, a zis: "Binecuvântat fie Domnul,
Care a răsplătit înjosirea ce mi-a pricinuit-o Nabal şi a ferit
pe robul Său de la rău. Domnul a întors răul lui Nabal în capul
lui". Şi a trimis David să spună Abigailei că el o ia
de soţie.
40. Deci au venit slujitorii lui David la Abigail în Carmel şi i-au zis
aşa: "David ne-a trimis la tine, ca să te luăm să-i
fii femeie".
41. Atunci ea s-a sculat şi s-a închinat cu fala până la pământ
şi a zis: "Iată roaba ta este gata să fie slujnică, ca
să spele picioarele slugilor domnului meu".
42. şi s-a gătit repede Abigail, s-a suit pe asin şi cinci
slujnice au însoţit-o; şi s-a dus ea după trimişii lui
David şi a ajuns femeia lui.
43. Şi a mai luat David şi pe Ahinoam din Izreel şi au fost
amândouă femeile lui.
44. Iar Saul a dat pe fiica sa Micol, femeia lui David, lui Paltiel, fiul lui
Laiş, din Galim.
___________________________________________________________________
CARTEA ÎNTÂIA A
REGILOR – 31 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16]
[17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31]
__________________________________________________________________