CARTEA A DOUA A REGILOR
CAPITOLUL 12
Natan mustră pe David.
1. Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David şi a venit acela
la el şi i-a zis: "Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat şi
altul sărac.
2. Cel bogat avea foarte multe vite mari şi mărunte,
3. Iar cel sărac n-avea decât o singură oiţă, pe care el o
cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu
copiii lui. Din pâinea lui mâncase şi ea şi se adăpase din
ulcica lui, la sânul lui dormise şi era pentru el ca o fiică.
4. Dar iată că a venit la bogat un călător, şi gazda
nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să
gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a
luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care
venise la el".
5. Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om şi a zis către
Natan: "Precum este adevărat că Domnul este viu, tot aşa
este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de
moarte;
6. Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a
făcut una ca aceasta şi pentru că n-a avut
milă".
7. Atunci Natan a zis către David: "Tu eşti omul care a
făcut aceasta. Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns
rege pentru Israel şi Eu te-am izbăvit din mâna lui Saul,
8. Ţi-am dat casa domnului tău şi femeile domnului tău la
sânul tău; ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda
şi, dacă aceasta este puţin pentru tine, ţi-aş mai
adăuga.
9. Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău
înaintea ochilor Lui? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui
ţi-ai luat-o de soţie, iar pe el l-ai ucis cu sabia
Amoniţilor.
10. Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru
că tu M-ai nesocotit pe Mine şi ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca
să-ţi fie nevastă.
11. Aşa zice Domnul: Iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din
casa ta şi voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi şi le
voi da aproapelui tău şi se va culca acela cu femeile tale în
văzul soarelui acestuia.
12. Tu ai făcut pe ascuns, iar Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul
şi înaintea soarelui". "Am păcătuit înaintea
Domnului", a zis David către Natan.
13. "Şi Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan,
şi tu nu vei muri.
14. Dar fiindcă tu prin această faptă ai dat
vrăjmaşilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea
va muri fiul ce ţi se va naşte".
15. Apoi s-a dus Natan la casa sa, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l
născuse lui David femeia lui Urie şi acela s-a îmbolnăvit.
16. Şi s-a rugat David Domnului pentru copil, a postit şi, ducându-se
deoparte, a petrecut noaptea întins pe pământ.
17. Atunci au intrat la el bătrânii casei lui ca să-l ridice de la
pământ, dar el n-î voit şi nici n-a mâncat pâine cu ei.
18. După şapte zile a murit copilul şi slugile lui David se
temeau să-i spună că a murit copilul. Căci ei îşi
ziceau: "Când copilul era încă viu şi noi îl mângâiam, el nu ne
băga în seamă; cum să-i spunem acum: A murit copilul? Ar putea
să facă vreun rău".
19. Dar văzând David că slugile sale şoptesc între ele, a
priceput că a murit copilul şi le-a întrebat: "A murit
copilul?"A murit", i s-a răspuns.
20. Atunci David s-a sculat de la pământ, s-a spălat, s-a uns şi
şi-a schimbat hainele şi s-a dus în casa Domnului şi s-a rugat.
Întorcându-se apoi acasă, a cerut să i se dea pâine şi a
mâncat.
21. Şi i-au zis slugile: "Ce va să zică aceasta? Când
copilul era încă în viaţă, ai postit, ai plâns şi n-ai
dormit; iar după ce copilul a murit, te-ai sculat, ai mâncat şi ai
băut?"
22. "Câtă vreme copilul era viu, a zis David, am postit şi am
plâns, căci socoteam: Cine ştie, poate mă va milui Domnul
şi va trăi copilul.
23. Dar acum el a murit; de ce să mai postesc? Îl mai pot eu, oare,
întoarce? Eu mă voi duce la el, iar el nu se va mai întoarce la
mine".
24. Şi a mângâiat David pe Batşeba, femeia sa, a intrat la ea, s-a
culcat cu ea şi ea a zămislit şi a mai născut un fiu
şi i-a pus numele Solomon. Domnul l-a iubit pe acesta,
25. Şi a trimis pe proorocul Natan, şi acesta i-a pus numele Iedida,
adică iubitul Domnului, cum îi spusese Domnul.
26. Ioab însă lupta împotriva cetăţii Amoniţilor, Raba,
şi aproape luase cetatea domnească.
27. Atunci a trimis Ioab la David să i se spună: "Am
tăbărât asupra cetăţii Raba şi am luat cetatea prin
apă.
28. Adună acum celălalt popor şi vino asupra cetăţii
şi o ia; căci de o voi lua eu, atunci se va slăvi numele
meu".
29. Atunci a adunat David tot poporul şi s-a dus asupra cetăţii
Raba, s-a luptat împotriva ei şi a luat-o.
30. Şi a luat David de pe capul regelui ei coroana, care era de un talant
de aur şi cu pietre scumpe, şi a pus-o pe capul său; a luat
şi foarte multă pradă din cetate.
31. Iar pe poporul care se afla în ea l-a scos şi l-a pus sub
fierăstrău şi sub grapă de fier şi sub securi de fier
şi i-a aruncat în cuptoarele de ars cărămidă. Aşa a
făcut el cu toate cetăţile Amoniţilor. După aceea
David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.
___________________________________________________________________
CARTEA A DOUA A
REGILOR – 24 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24]
__________________________________________________________________