CARTEA A TREIA A REGILOR
CAPITOLUL 3
Călătoria lui Solomon. Înţelepciunea lui.
l. După ce regatul s-a întărit în mâinile lui Solomon, Solomon s-a
înrudit cu Faraon, regele Egiptului, căci a luat pentru el pe fiica lui
Faraon şi a adus-o în cetatea lui David, până o terminat de zidit
casa sa, templul Domnului şi zidul dimprejurul Ierusalimului.
2. Poporul tot mai aducea jertfe pe înălţimi, căci nu era încă
zidit templul numelui Domnului până în acel timp.
3. Şi Solomon, care iubea pe Domnul, purtându-se după legea tatălui
său, a adus şi el jertfe şi tămâieri pe înălţimi.
4. Deci s-a sculat şi el şi s-a dus la Ghibeon, ca să aducă
jertfe acolo, căci acolo era cea mai mare înălţime. O mie de
jertfe pentru ardere de tot a adus Solomon pe acel jertfelnic.
5. La Ghibeon însă S-a arătat Domnul lui Solomon noaptea în vis şi
a zis: "Cere ce vrei să-ţi dau!"
6. Şi a zis Solomon: "Tu ai făcut cu robul Tău David, tatăl
meu, mare milă; şi, pentru că el s-a purtat cu vrednicie şi
cu dreptate şi inimă curată înaintea Ta, nu ţi-ai luat
această milă mare de la el; şi i-ai dăruit fiu pe tronul
lui, precum şi este aceasta astăzi.
7. Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în
locul lui David, tatăl meu; însă eu sunt foarte tânăr şi nu
ştiu să conduc.
8. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai
ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se
poate nici socoti, nici număra.
9. Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să
asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească
ce este bine şi ca este rău; căci cine poate să povăţuiască
pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?"
10. Şi i-a plăcut Domnului că Solomon a cerut aceasta.
11. Şi a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai
cerut viaţă lungă; n-ai cerut bogăţie, n-ai cerut
sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să ştii
să judeci,
12. Iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi
dau minte înţeleaptă şi pricepută, cum nici unul n-a fost
ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine.
13. Ba îţi voi da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi
slavă, aşa încât nici unul dintre regi nu va fi asemenea ţie, în
toate zilele tale.
14. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti
legile Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi
voi înmulţi şi zilele tale".
15. Şi s-a trezit Solomon din somn Şi iată, acesta fusese vis.
Apoi s-a sculat şi a venit la Ierusalim şi a stat înaintea
jertfelnicului celui de dinaintea chivotului cu legea Domnului, care era în
Sion, a adus arderi de tot, a săvârşit jertfe de împăcare şi
a făcut mare ospăţ pentru toate slugile sale.
16. Atunci au venit două femei desfrânate la rege şi au stat înaintea
lui.
17. Şi a zis una din femei: "Rogu-mă, domnul meu, noi trăim
într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea.
18. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această
femeie şi eram împreună şi nu era nimeni străin cu noi în
casă, afară de noi amândouă.
19. Însă noaptea a muţit fiul acestei femei, căci a adormit
peste el.
24. Şi s-a sculat ea pe la miezul nopţii şi mi-a luat pe fiul
meu de lângă mine, când eu, roaba ta, dormeam şi l-a pus la pieptul
ci; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu.
21. Dimineaţa când m-am sculat ca să-mi alăptez fiul, iată,
el era mort; iar când m-am uitat la el mai bine dimineaţa, acesta nu era
fiut meu, pe care-l născusem".
22. Iar cealaltă femeie a zis: "Ba nu, fiul meu e viu, iar fiul tău
e mort!" Iar aceasta îi zicea: "Ba nu, fiul tău este mort şi
al meu e viu!" şi vorbeau ele aşa înaintea regelui.
23. Atunci regele a zis: "Aceasta zice: Fiul meu este cel viu, iar fiul tău
este cel mort; iar aceea zice; Ba nu, fiul tău este cel mort şi fiul
meu aste cel viu".
24. Apoi a zis Solomon: "Daţi-mi o sabie"; şi i s-a adus
regelui o sabie.
25. Şi a zis regele: "Tăiaţi copilul cel viu în două şi
daţi o jumătate din el uneia şi o jumătate din el
celeilalte!"
26. Şi a răspuns femeia al cărui fiu era viu regelui, - căci
i se rupea inima de milă pentru fiul ei: "Rogu-mă, domnul meu,
daţi-i ei acest prunc viu şi nu-l omorâţi!" Iar cealaltă
a zis: "Ca să nu fie nici al meu, nici al ei, tăiaţi-l!"
27. Şi regele a zis: "Daţi-i acesteia copilul cel viu, că
aceasta este mama lui!"
28. Şi a auzit tot Israelul do judecata aceasta pe care a făcut-o
regele. Şi au început să se teamă de rege, căci vedeau că
înţelepciunea lui Dumnezeu este în el, ca să facă judecată şi
dreptate.
___________________________________________________________________
CARTEA A TREIA A
REGILOR – 22 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]
__________________________________________________________________