CARTEA A TREIA A REGILOR
CAPITOLUL 18
Jertfa lui Ilie.
1. După trecere de mai multe zile, a fost cuvântul Domnului către
Ilie în anul al treilea, zicând: "Du-te şi te arată lui Ahab şi
Eu voi da ploaie pe pământ!"
2. Şi a plecat Ilie să se arate lui Ahab, în Samaria fiind foamete
mare.
3. Atunci a chemat Ahab pe Obadia, mai-marele curţii şi Obadia era un
om foarte temător de Dumnezeu;
4. Căci când Izabela a ucis pe proorocii Domnului, Obadia a luat o sută
de prooroci şi i-a ascuns: cincizeci într-o peşteră şi
cincizeci în alta şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă.
5. Şi a zis Ahab către Obadia: "Du-te prin ţară la
toate izvoarele de apă şi pe la toate pâraiele, poate să găsim
undeva iarbă, ca să ne hrănim caii, catârii şi să nu
prăpădim vitele".
6. Atunci şi-au împărţit între ei ţara ca s-o cutreiere:
Ahab a apucat singur pe un drum, iar Obadia a apucat singur pe altul.
7. Când Obadia mergea pe drum, iată i-a ieşit înainte Ilie. Obadia
l-a cunoscut şi a căzut cu faţa la pământ, zicând:
"Oare tu eşti domnul meu, Ilie?"
8. Iar acela i-a zis: "Eu sunt; du-te şi spune domnului tău:
Ilie este aici!"
9. Obadia însă a zis: "Cu ce am greşit eu de dai pe robul tău
pe mâna lui Ahab, ca să mă omoare?
10. Viu este Domnul Dumnezeul tău! Nu este popor şi împărăţie
la care să nu fi trimis domnul meu ca să te caute. Şi când i s-a
spus că nu eşti acolo, a pus pe acea împărăţie şi
pe acel popor să jure că nu te-a găsit pe tine.
11. Iar acum zici: Du-te şi spune domnului tău: Ilie este aici!
12. Gând voi pleca de la tine, Duhul Domnului are să te ducă cine ştie
unde şi dacă mă voi duce şi voi spune lui Ahab de tine şi
apoi el nu te va găsi, mă va ucide pe mine; iar robul tău este
temător de Dumnezeu din tinereţile mele.
13. Oare nu ţi s-a spus, domnul meu, ce am făcut eu când Izabela a
ucis pe proorocii Domnului, în ce chip am ascuns o sută de oameni,
prooroci ai Domnului: cincizeci de inşi într-o peşteră şi
cincizeci de inşi în alta şi acolo i-am hrănit cu pâine şi
cu apă?
14. Tu zici: "Du-te, spune domnului tău: "Ilie este aici".
"Vrei să mă ucidă?"
15. Şi a zis Ilie: "Viu este Domnul Savaot Căruia Îi slujesc.
Astăzi mă voi arăta lui Ahab!"
16. Şi a plecat Obadia în întâmpinarea lui Ahab şi i-a spus de
aceasta. Şi a venit Ahab în întâmpinarea lui Ilie.
17. Când a văzut Ahab pe Ilie, i-a zis: "Tu eşti oare cel ce
aduci nenorociri peste Israel?"
18. Iar Ilie a zis: "Nu eu sunt cel ce aduce nenorocire peste Israel; ci
tu şi casa tatălui tău, pentru că aţi părăsit
poruncile Domnului şi mergeţi după baali.
19. Trimite dar acum şi adună la mine în muntele Carmel tot Israelul,
dimpreună cu cei patru sute cincizeci de prooroci ai lui Baal şi cu
cei patru sute de prooroci ai Aşerei, care mănâncă la masa
Izabelei".
20. Şi a trimis Ahab pe toţi fiii lui Israel şi a luat pe toţi
proorocii în muntele Carmel.
21. Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul şi a zis: "Până când
veţi şchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul
este Dumnezeu, urmaţi Lui! Şi dacă este Baal, urmaţi
aceluia". Poporul însă n-a răspuns nimic.
22. Şi a zis Ilie către popor: "Prooroc al Domnului am rămas
numai eu singur, iar prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci de oameni şi
prooroci ai Aşerei patru sute.
23. Daţi-ne doi viţei; el să-şi aleagă unul, să-l
taie bucăţi şi să-l pună pe lemne, dar foc să nu
facă, iar eu voi tăia bucăţi pe celălalt viţel şi-l
voi pune pe lemne şi foc nu voi face.
24. Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema
numele Domnului Dumnezeului meu. Şi Dumnezeul Care va răspunde cu foc,
Acela este Dumnezeu". Şi a răspuns tot poporul: "Bine ai grăit!"
25. Şi a zis Ilie proorocilor lui Baal: "Să vă alegeţi
un viţel şi să-l pregătiţi voi înainte, căci
sunteţi mai mulţi şi să chemaţi numele dumnezeului
vostru, dar foc să nu faceţi".
26. Şi au luat ei viţelul care li s-a dat şi l-au pregătit şi
au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază,
zicând: "Baale, auzi-ne!" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi
săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră.
27. Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi
zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate stă
de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie,
sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească!"
28. Şi ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după
obiceiul lor cu săbii şi cu lănci, până ce curgea sânge.
29. Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu până la
timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci
a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: "Daţi-vă
acum la o parte, ca să-mi săvârşesc şi eu jertfa mea!"
şi s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie către popor: "Apropiaţi-vă de
mine!" Şi s-a apropiat tot poporul de el. Şi a făcut
jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat;
31. A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor
fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: "Israel va fi numele tău!"
32. Şi a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând
împrejurul jertfelnicului şanţ în care încăpeau două măsuri
de sămânţă,
33. A aşezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat viţelul bucăţi
şi le-a pus pe el.
34. Şi a zis: "Umpleţi patru cofe cu apă şi le turnaţi
peste jertfa arderii de tot şi peste lemne!" Şi au făcut aşa.
Apoi a zis: "Faceţi aceasta a doua oară!" Şi au făcut
la fel a doua oară. Şi a zis: "Faceţi aşa şi a
treia oară!"
35. Şi umbla apa împrejurul jertfelnicului şi şanţul se
umpluse de apă.
36. Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a
strigat la cer şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi
al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să
cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu
în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.
37. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta
că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la
Tine!"
38. şi s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi
lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi
toată apa care era în şanţ.
39. Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa
la pământ şi a zis "Domnul este Dumnezeu, Domnul este
Dumnezeu!"
40. Iar Ilie le-a zis: "Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu
scape nici unul din ei!" Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la
pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo.
41. Apoi a zis Ilie către Ahab: "Du-te de mănâncă şi
bea, căci se aude vuiet de ploaie!"
42. Şi a plocat Ahab să mănânce şi să bea; iar Ilie
s-a suit în vârful Carmelului şi s-a aplecat ta pământ până a
atins genunchii au faţa sa.
43. Şi a zis ucenicului său: "Du-te şi te uită spre
mare!" Şi s-a dus el şi s-a uitat şi a zis: "Nu văd
nimic!" El i-a zis: "Du-te şi fă aceasta de şapte
ori".
44. Iar a şaptea oară a zis: "Iată se ridică din mare
un nor cât o palmă". Iar Ilie a zis: "Du-te şi spune lui
Ahab: Înhamă şi fugi, ca să nu te apuce ploaia!"
45. Şi pe când grăbea el, cerul s-a întunecat de nori şi s-a
pornit vijelie şi ploaie mare. Iar Ahab, suindu-se în căruţă,
s-a dus la Izreel.
46. Iar mâna Domnului a fost peste Ilie, care, încingându-şi mijlocul, a
alergat înaintea lui Ahab, până la Izreel.
___________________________________________________________________
CARTEA A TREIA A
REGILOR – 22 DE CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]
__________________________________________________________________