Ceaslov
RÂNDUIALA MIEZONOPTICII
DE DUMINICĂ
Preotul dă binecuvântarea, zicând:
Binecuvântat
este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru,
slavă Ţie. Împărate ceresc? Sfinte Dumnezeule? Se fac trei închinăciuni, iar de este Aliluia, se fac trei metanii.
Slavă? Şi acum? Preasfântă Treime?
Doamne miluieşte (de 3 ori), Slavă?
Şi acum? Tatăl nostru? Că a Ta este Împărăţia?
Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă?
Şi acum? Veniţi să ne închinăm? (de
3 ori). Şi îndată Pslamul 50: Miluieşte-mă
Dumnezeule? (caută la Rugăciunile
Dimineţii), apoi Catisma a şaptesprezecea, Psalmul 118.
Starea întâia:
Fericiţi cei
fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L cauta cu toata inima
lor, că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează
fărădelegea. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite
foarte. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile
Tale! Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate
poruncile Tale. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să
învăţ judecăţile dreptăţii Tale. Îndreptările
Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit. Prin
ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor
Tale. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi
de la poruncile Tale. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu
greşesc Ţie. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă
îndreptările Tale. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii
Tale. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat, ca de toată
bogăţia. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte
căile Tale. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita
cuvintele Tale. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi
şi voi păzi poruncile Tale. Deschide ochii mei şi voi
cunoaşte minunile din legea Ta. Străin sunt eu pe pământ,
să nu ascunzi de la mine poruncile Tale. Aprins e sufletul meu de dorirea
judecăţilor Tale, în toată vremea. Certat-ai pe cei mândri;
blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale. Ia de la mine ocara
şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit. Pentru
că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar
robul Tău cugeta la îndreptările Tale. Că mărturiile Tale
sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu. Lipitu-s-a de
pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă
îndreptările Tale. Fă să înţeleg calea îndreptarilor Tale
şi voi cugeta la minunile Tale. Istovitu-s-a sufletul meu de
supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta
mă miluieşte. Calea adevărului am ales şi
judecăţile Tale nu le-am uitat. Lipitu-m-am de mărturiile Tale,
Doamne, să nu mă ruşinezi. Pe calea poruncilor Tale am alergat,
când ai lărgit inima mea. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor
Tale şi o voi păzi pururea. Înţelepţeşte-mă
şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima
mea. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale,
că aceasta am voit. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi
nu la lăcomie. Întoarce ochii mei ca să nu vadă
deşertăciunea; în calea Ta viază-mă. Împlineşte
robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
Îndepărtează ocara de care mă tem, căci
judecăţile Tale sunt bune. Iată, am dorit poruncile Tale; întru
dreptatea Ta viază-mă. Să vină peste mine mila Ta, Doamne,
mântuirea Ta, după cuvântul Tău, şi voi răspunde cuvânt
celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele
Tale. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului,
până în sfârşit, că întru judecăţile Tale am
nădăjduit, şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în
veacul veacului. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am
căutat. Am vorbit despre mărturille Tale înaintea
împăraţilor, şi nu m-am ruşinat. Am cugetat la poruncile
Tale pe care le-am iubit foarte. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe
care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale. Adu-Ţi
aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat
nădejde. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul
Tău m-a viat. Cei mândri m-au batjocorit peste măsura dar de la legea
Ta nu m-am abătut. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele
din veac, Doamne, şi m-am mângâiat. Mâhnire m-a cuprins din pricina
păcătosilor, care părăsesc legea Ta. Cântate erau de mine
îndreptările Tale, în locul pribegiei mele. Adusu-mi-am aminte de numele
Tău, Doamne, şi am păzit legea Ta. Aceasta s-a făcut mie,
că îndreptările Tale am căutat. Partea mea eşti, Doamne,
zis-am să păzesc legea Ta. Rugatu-m-am feţei Tale, din
toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău.
Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile
Tale. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
Funiile păcătosilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar
legea Ta n-am uitat. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe
Tine, pentru judecăţile dreptăţii Tale. Părtaş
sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. De
mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă
învaţă. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne,
după cuvântul Tău. Învaţă-mă bunătatea,
învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile
Tale am crezut. Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta
cuvântul Tău am păzit. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru
bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale.
Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată
inima mea voi cerceta poruncile Tale. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor,
iar eu cu legea Ta m-am desfătat. Bine este mie că m-ai smerit, ca
să învăţ îndreptările Tale. Bună-mi este mie legea
gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.
Slavă? Şi acum? Aliluia (de trei ori), cu închinăciuni şi în Postul Mare cu
metanii. Doamne miluieşte (de trei ori) Slavă?
Şi acum?
Starea a doua:
Mâinile Tale
m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi
voi învăţa poruncile Tale. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea
şi se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi
întru adevăr m-ai smerit. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă
mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău. Să
vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea
Ta cugetarea mea este. Să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept
m-au nedreptăţit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale. Să se
întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc
mărturiile Tale. Să fie inima mea fără prihană întru
îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez. Se topeşte
sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
Sfarşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: " Când
mă vei mângăia?" . Că m-am făcut ca un foale la fum,
dar îndreptările Tale nu le-am uitat. Câte sunt zilele robului Tău?
Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc? Spusu-mi-au călcătorii
de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne. Toate
poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!
Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am
părăsit poruncile Tale. După mila Ta, viază-mă şi
voi păzi mărturiile gurii mele. În veac, Doamne, cuvântul Tău
rămâne, în cer; în neam şi în neam adevărul Tău.
Întemeiat-ai pământul şi rămâne. După rânduiala Ta
rămâne ziua, că toate sunt slujitoare Ţie. De n-ar fi fost legea
Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit întru necazul meu. În veac nu voi
uita îndreptările, Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne. Al
Tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am
căutat. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să
mă piardă. Mărturiile Tale am priceput. La tot lucrul
desăvârşit am văzut sfărşit, dar porunca Ta este
fără de sfărşit. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea
toată ziua cugetarea mea este. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei
m-ai întelepţit cu porunca Ta, că în veac a mea este. Mai mult decât
învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea
mea este. Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale
am căutat. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca
să păzesc cuvintele Tale. De la judecăţile Tale nu m-am
abătut,că Tu ai pus mie lege. Cât sunt de dulci limbii mele cuvintele
Tale, mai mult decât mierea, în gura mea! Din poruncile Tale m-am făcut
priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii.
Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină
cărărilor mele. Juratu-m-am şi m-am hotărât să
păzesc judecăţile dreptăţii Tale. Umilit am fost
până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul
Tău. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le, Doamne,
şi judecăţile Tale mă învaţă. Sufletul meu în
mânile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat. Pusu-mi-au
păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am
rătăcit. Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că
bucurie inimii mele sunt ele. Plecat-am inima mea ca să fac
îndreptările Tale în veac spre răsplătire. Pe călcătorii
de lege am urât şi legea Ta am iubit. Ajutorul meu şi sprijinitorul
meu eşti Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi
cerceta poruncile Dumnezeului meu. Apăra-mă, după cuvântul
Tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine
aşteptarea mea. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi
cugeta la îndreptările Tale, pururea. Defăimat-ai pe toţi cei ce
se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept
este gândul lor. Socotit-am călcători de lege pe toţi
păcătoşii pământului; pentru aceasta am iubit
mărturiile Tale, pururea. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că
de judecăţile Tale m-am temut. Făcut-am judecată şi
dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate. Primeşte
pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei
mândri. Sfârşitu-s-au ochii mei după mântuirea Ta şi după
cuvântul dreptăţii Tale. Fă cu robul Tău după mila Ta,
şi îndreptările Tale mă învaţă. Robul Tău sunt
eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte
mărturiile Tale. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au
stricat legea Ta. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale mai mult decât aurul
şi topazul. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat,
toată calea nedreaptă am urât. Minunate sunt mărturiile Tale,
pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu. Arătarea cuvintelor Tale
luminează şi întelepţeşte pe prunci. Gura mea am deschis
şi am aflat, că de poruncile Tale am dorit.
Slavă? Şi acum? Aliluia (de trei ori), cu închinăciuni şi în Postul Mare cu
metanii. Doamne miluieşte (de trei ori) Slavă?
Şi acum?
Starea a treia:
Caută
spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, faţă
de cei ce iubesc numele Tău. Paşii mei îndreptează-i după
cuvântul Tău, şi sa nu mă stăpânească nici o
fărădelege. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor
şi voi păzi poruncile Tale. Faţa Ta arat-o robului Tău
şi mă învaţă poruncile Tale. Izvoare de apă s-au
pogorât din ochii mei, pentru că n-am pazit legea Ta. Drept eşti,
Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale. Poruncit-ai cu dreptate
mărturiile Tale şi cu tot adevărul. Topitu-m-a râvna casei Tale,
că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei. Lămurit cu foc
este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el.
Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am
uitat. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta, adevărul. Necazuri
şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea. Drepte
sunt mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi
voi fi viu. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne!
Îndreptările Tale voi căuta. Strigat-am către Tin: " Mântuieşte-mă,
şi voi păzi marturiile Tale" . În zori m-am sculat şi am
strigat: " Întru cuvintele Tale am nădăjduit" . Deschis-am
ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.
Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă
viază. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege,
dar de la legea Ta s-au îndepărtat. Aproape eşti Tu, Doamne, şi
toate poruncile Tale sunt adevărul. Din început am cunoscut, din
mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele. Vezi smerenia mea
şi mă scoate, că legea Ta n-am uitat. Judecă pricina mea
şi mă izbăveste; după cuvântul Tau, fă-mă viu.
Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările
Tale n-au cautat. Îndurările Tale multe sunt, Doamne; după judecata
Ta mă viază. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă
necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut. Văzut-am
pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, ca n-au păzit
cuvintele Tale. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta
mă viază. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi
veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale.
Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a
înfricoşat inima mea. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a
aflat comoara mare. Nedreptatea am urât şi am dispreţuit, iar legea
Ta am iubit. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile
dreptăţii Tale. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu
se smintesc. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am
iubit. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale, şi le-a iubit
foarte. Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale că toate
căile mele înaintea Ta sunt, Doamne. Să se apropie rugăciunea
mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă
înţelepţeşte. Să ajungă cererea mea înaintea Ta,
Doamne; după cuvântul Tău mă izbăveşte. Să
răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat
îndreptările Tale. Rosti-va limba mea cuvintele Tale că toate
poruncile Tale sunt drepte. Mâna Ta să mă izbăvească,
că poruncile Tale am ales. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta
cugetarea mea este. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi
judecăţile Tale îmi vor ajuta mie. Rătăcit-am ca o oaie pierdută;
caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.
Slavă? Şi
acum?, şi îndată:
Cred întru
unul Dumnezeu, Tatăl, Atotţiitorul, Făcătorul cerului
şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de
toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, născut, nu facut; Cel de o fiinţă cu
Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a
noastrş mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul
Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui
Ponţiu Pilat şi a pătimit şi s-a îngropat;
Şi a înviat a treia zi după Scripturi;
Şi S-a suit la ceruri şi şade de-a
dreapta Tatălui;
Şi iarăşi va să vină cu
slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui
împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de
viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce
împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit,
Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi
apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru iertarea
păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie.
Amin.
Sfinte Dumnezeule?, cu trei
închinăciuni. Preasfântă Treime? tatăl nostru? Că a
Ta este împărăţia?
Apoi troparele acestea, glasul al 8-lea:
Iată,
Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va
afla priveghind; dar nevrednică este iarăşi pe care o va afla
lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca
să nu te dai morţii, şi afară de împărăţie
să te încui. Ci, te deşteaptă, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt
eşti, Dumnezeule; pentru Născătoarea de Dumnezeu,
miluieşte-ne pe noi.
Slavă?
La ziua cea
înfricoşatoare gândind, suflete al meu, priveghează,
aprinzându-ţi candela ta, cu untdelemn luminând-o, că nu ştii
când va veni la tine glasul ce va zice: " Iata Mirele!" . Vezi, dar,
suflete al meu, să nu dormitezi, căci vei rămâne afară
bătând ca cele cinci fecioare. Ci în priveghere aşteaptă, ca
să întâmpini pe Hristos cu untdelemn de ungere, şi-ţi va da
ţie cămara cea dumnezeiască a slavei Sale.
Şi acum?, al Născătoarei de Dumnezeu:
Pe tine,
zidul cel nebiruit, întărirea mântuirii, Născătoare de Dumnezeu
Fecioară, te rugăm: Sfaturile celor potrivnici le risipeşte,
întristarea poporului tău în bucurie o întoarce, ţara ta o
apără şi o ajută, pentru pacea lumii te roagă, că
tu eşti, Născătoare de Dumnezeu, nădejdea noastră.
Doamne
miluieşte ( de 40 de ori ), şi
rugăciunea aceasta:
Cel ce în
toată vremea şi în tot ceasul, în cer şi pe pământ,
eşti închinat şi slăvit, Hristoase Dumnezeule,
îndelung-Răbdătorule, mult-Milostive şi mult-Milosarde; Care pe
cei drepţi iubeşti şi pe cei păcătosi miluieşti;
Care pe toţi chemi la mântuire pentru făgăduinţa
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul acesta şi îndreptează
viaţa noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le
sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
îndreptează, gândurile curaţeşte şi ne izbăveşte
pe noi de tot necazul celor rele şi al durerii. Înconjoară-ne pe noi
cu sfinţii Tăi îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind păziti
şi povăţuiţi, să ajungem la unirea credinţei
şi la cunoştinţa slavei Tale celei neapropiate, ca binecuvântat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Doamne
miluieşte (de 3 ori). Slavă? Şi
acum?
Ceea ce
eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărita
fără de asemanăre decât serafimii, care fără
stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine cea cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Strana: Întru numele Domnului binecuvintează,
părinte.
Preotul:
Dumnezeule,
milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează
faţa spre noi şi ne miluieşte.
Şi de este Aliluia
sau Postul Mare, se zice rugăciunea aceasta a
Sfântului Efrem Sirul, în trei stări, cu trei metanii mari:
Doamne
şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de
multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu
mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit,
al răbdării şi al dragostei, daruieşte-l mie, slugii Tale (o metanie).
Aşa, Doamne, Împărate,
dăruieşte-mi ca să îmi văd greşealele mele şi
să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii
vecilor. Amin. (o metanie).
Şi după
rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarăşi în trei
stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule,
milostiv fii mie păcătosului (o
închinăciune).
Dumnezeule,
curăţeşte-mă pe mine păcătosul (o închinăciune).
Cel ce m-ai
zidit, Dumnezeule, mântuieşte-mă (o
închinăciune).
Fără
de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o închinăciune).
Şi pe urmă,
iarăşi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu
două închinăciuni, şi la sfârşit cu o metanie mare:
Doamne şi Stăpânul vieţii mele? Apoi:
Rugăciunea aceasta a lui Mardarie:
Stăpâne,
Dumnezeule, Părinte Atotputernice, Doamne, Fiule Unule-Născut, Iisuse
Hristoase şi Duhule Sfinte, o Dumnezeire, o Putere, miluieşte-mă
pe mine, păcătosul, şi cu judecăţile care ştii,
miluieşte-mă pe mine nevrednicul robul Tău, că binecuvântat
eşti în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este
Aliluia sau Postul Mare, se lasă rugăciunea
Sfântului Efrem Sirul: Doamne şi Stăpânul vieţii mele? şi metaniile, şi se zice numai rugăciunea de
mai sus: Stăpâne Dumnezeule, Părinte atotputernice? Apoi se zice: Veniţi să ne închinăm? (de 3 ori), şi
Psalmul 120
Ridicat-am ochii mei
la munţi, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce
a făcut cerul şi pământul. Nu va lăsă să se
clatine piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te păzeşte.
Iată, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce păzeste pe Israel.
Domnul te va păzi pe tine; Domnul este acoperământul tău, de-a
dreapta ta. Ziua soarele nu te va arde, nici luna noaptea. Domnul te va
păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău. Domnul va
păzi intrarea ta şi iesirea ta de acum şi până în veac.
Psalmul 133
Iată
acum binecuvântaţi pe Domnul toate slugile Domnului, care staţi în
casa Domnului, în curţile casei Dumnezeului nostru. Noaptea ridicaţi
mâinile voastre spre cele sfinte ţi binecuvântaţi pe Domnul. Te va
binecuvânta Domnul din Sion, Cel ce a făcut cerul şi pământul.
Slavă? Şi acum? Sfinte Dumnezeule? trei închinăciuni, Preasfântă Treime?
Tatăl nostru?
Apoi troparele aceste, glasul al 2-lea:
Pomeneşte,
Doamne, ca un bun pe robii Tăi, şi câte în viaţă au
greşit, iartă-le; că nimenea nu este fără de
păcat, fără numai Tu, Cel ce poţi şi celor
adormiţi a le da odihnă.
Cela ce prin
adâncul înţelepciunii, cu iubirea de oameni toate le chiverniseşti,
şi ceea ce este de folos tuturor le dăruieşti, Unule,
Ziditorule, odihneşte, Doamne, sufletelor adormiţilor robilor
Tăi, că spre Tine nădejdea şi-au pus, spre
Făcătorul şi Ziditorul şi Dumnezeul nostru.
Slavă?
Cu
sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor
Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă
fără de sfârşit.
Şi acum?, al Născătoarei de Dumnezeu:
Fericimu-te
pe tine toate neamurile, Născătoare de Dumnezeu Fecioară,
că în tine, Cel neîncăput, Hristos Dunmezeul nostru, a binevoit
încăpea. Fericiţi suntem şi noi, folositoare pe tine avându-te,
că ziua şi noaptea te rogi pentru noi. Pentru aceasta
lăudându-te, strigăm ţie: Bucură-te ceea ce eşti
plină de har, Domnul este cu tine.
Apoi Doamne miluieste (de 12
ori), şi
Rugăciunea aceasta
Pomeneşte,
Doamne, pe cei ce în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice
au adormit, pe părinţii şi fratii nostri, şi pe toţi
care în cucernicie şi în credinţă s-au săvârşit;
şi iartă lor toată greşeala cea de voie şi cea
fără de voie, cea cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul,
şi-i aşază pe dânşii în locuri luminoase, în locuri
răcoroase, în locuri de odihnă, de unde a fugit, toată durerea,
întristarea şi suspinul, unde cercetarea feţei Tale veseleşte pe
toţi sfinţii Tăi cei din veac. Dăruieşte lor şi
nouă împărăţia Ta ţi împărtăşirea
bunătăţilor Tale celor negrăite şi veşnice
şi desfătarea vieţii Tale celei nesfârşite şi
fericite. Că Tu eşti viaţa şi învierea şi odihna
robilor Tăi celor adormiţi, Hristoase Dumnezeul nostru, şi
Ţie slavă înălţăm, împreună cu Cel fără
de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul
şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preamărită
pururea Fecioară, Maica lui Hristos Dumnezeu, du rugăciunea
noastră la Fiul tău şi Dumnezeul nostru şi cere să
mântuiască pentru tine sufletele noastre.
Nădejdea
mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este
Duhul Sfânt; Treime Sfântă, slavă Ţie.
Glasul al 6-lea:
Miluieşte-ne
pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un
răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân,
noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pr noi.
Slavă?
Doamne,
miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia
pe noi foarte, nici pomenii fărădelegile noastre, ci caută
şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de
vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi
noi sumtem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele
Tău chemăm.
Şi acum?, al Născătoarei de Dumnezeu:
Uşa
milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de
Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci
să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului
creştinesc.
În timpul troparelor de
umilinţă preotul iese din Sfântul Altar în faţa uşilor
împărăteşti şi cu faţa către răsărit
zice ectenia:
Miluieşte-ne
pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne
şi ne miluieşte.
Doamne
miluieşte (de 3 ori).
Încă ne rugăm
pentru ca să se păzescă sfânt locaşul acesta, ţara
aceasta şi toate oraşele şi satele: de boală, de foamete,
de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de năvălirea altor neamuri
şi de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând şi
lesne iertător să fie nouă Bunul şi Iubitorul de oameni
Dumnezeul nostru, să îndepărteze şi să împrăştie
toată mânia care se porneşte asupra noastră şi să ne
izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra
noastră, şi să ne miluiască pe noi.
Doamne miluieşte
(de 40 de ori).
Auzi-ne pe
noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor
pământului şi a celor ce sunt pe mare departe şi, milostive
Stăpâne, milostiv fii nouă, faţă de păcatele noastre
şi ne miluieşte pe noi.
Doamne
miluieşte (de 3 ori).
Preotul zice ecfonisul:
Că
milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana: Amin. Preotul:
Slavă
Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea nostră, slavă
Ţie.
Strana: Slavă?
Şi acum? Doamne miluieşte (de 3 ori), Binecuvintează.
Iar preotul, întorcându-se cu faţa către
credincioşi, zice otpustul cel mic:
Hristos,
Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii
Sale, ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor
părinţilor noştri şi pentru ale tuturor sfinţilor,
să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun
şi de oameni iubitor.
Apoi plecându-se preotul
către străni îşi cere obişnuita iertare, zicând:
Binecuvântaţi
şi mă iertaţi pe mine, păcătosul!
Iar fraţii răspund:
Dumnezeu
să te ierte şi să te miluiască, părinte sfinţite.
Apoi preotul se întoarce cu
faţa către răsărit şi zice ectenia aceasta:
Să ne rugăm
pentru pacea lumii.
Pentru buna
sporire şi întărirea drepslăvitorilor creştini.
Pentru Prea
fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române [ pentru (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-)
Episcopul (şi Mitropolitul) nostru (N)]
şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Pentru (aici se pomeneşte cârmuirea ţării, după
îndrumările Sfântului Sinod).
Pentru cei ce
ne urăsc şi pentru cei ce ne iubesc pe noi.
Pentru cei ce
ne miluiesc şi ne slujesc nouă.
Pentru cei ce
ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru
dânşii.
Pentru
izbăvirea celor robiţi.
Pentru
părinţii şi fraţii noştri care sunt departe.
Pentru cei ce
călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer.
Pentru cei ce
zac în neputinţe.
Să ne
rugăm pentru îmbelşugarea roadelor pământului.
Şi
pentru toţi ortodocşi creştini.
Să
fericim pe conducătorii ţării.
Pe arhiereii
ortodocşi.
Pe ctitorii
sfântului locaşului acestuia.
Pe
părinţii şi învăţătorii noştri.
Pe toţi
cei mai înainte adormiţi, părinţi şi fraţi ai
noştri dreptcredincioşi, care odihnesc aici şi pretutindeni.
Să zicem şi pentru aceştia.
Doamne
miluieşte (de 3 ori).
Pentru
rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Se cuvine a şti
că aşa se citeşte Miezonoptica din toate zilele peste toată
săptămâna, afară de sâmbătă, duminică şi
când este Priveghere.
___________________________________________________
|
Sponsorul
proiectului: Biserica.org |
___________________________________________________________________
|
|