biserica.org:compendium:articole:viata crestina:no 4-6/2006: Mitropolitul Andrei Saguna



Viata şi activitatea Mitropolitului Andrei Saguna

Viata si activitatea lui Saguna pâna în 1848:

S-a nascut în orasul Miscolt din Ungaria, la 20 decembrie1808, fiind fiul negustorului Naum Saguna si al sotiei sale Anastasia. A primit la botez numele de Anastasiu. Scoala elementara a facut-o în localitatea natala, iar gimnaziul la Pesta, azi Budapesta. În 1826 s-a înscris la Universitatea din Pesta, studiind Filosofia si Dreptul. În 1829 a plecat la Vârset, în Iugoslavia, unde a facut studii de teologie ortodoxa. În Octombrie 1833 a fost tuns în monahism cu numele de Andrei, în manastirea sârbeasca Hopovo. Dupa terminarea studiilor a fost numit profesor de teologie (1834) si secretar al Consistoriului Mitropoliei sârbe din Carlovit (1835), fiind hirotonit diacon (1834) si preot (1837). Un timp a fost profesor la sectia româneasca a Seminarului Teologic din Vârset, consilier al Episcopiei de acolo, arhimandrit si egumen la manastirile sârbesti Hopovo si Covil.

În 1846 si-a început activitatea în mijlocul românilor transilvaneni, ca vicar general al Episcopiei Sibiului. A fost hirotonit episcop în aprilie 1848 de catre mitropolitul sârb Iosif Raiacici.

Activitatea organizatorica-bisericeasca:

Dupa înabusirea revolutiei din 1848, Andrei Saguna a început demersurile pentru restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata în 1701,redactând în acest scop trei memorii.În 1850 a convocat la Sibiu primul sinod al Eparhiei sale,la care au luat parte24 de preoti si 20 de mireni,între care si Avram Iancu, unde s-a cerut restaurarea Mitropoliei.Trebuia convins mitropolitul sârb Iosif Raiacici sa-si dea consimtamântul pentru iesirea Bisericii noastre de sub jurisdictia Carlovitului,ca apoi sa se obtina din partea curtii imperiale din Viena, aprobarea pentru reînfiintarea Mitropoliei.Dupa o lupta de 15 ani,la 24 decembrie1864, împaratul Francisc Iosif a aprobat reînfiintarea mitropoliei Transilvaniei, cu resedinta la Sibiu si numirea lui Andrei Saguna ca arhiepiscop si mitropolit.

Mitropolitul Andrei Saguna a convocat la Sibiu, în toamna anului 1868, un Congres-National Bisericesc a românilor ortodocsi din întreaga Mitropolie, unde au discutat un proiect prezentat de Saguna, sub denumirea de Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Ideea de baza a acestuia era colaborarea dintre clerici si mireni în toate cele trei sectoare ale administratiei bisericesti: parohia, protopopiatul si eparhia pe plan bisericesc, scolar si economic. Treburile parohiei erau conduse de o adunare parohiala, condusa de preot, iar bunurile bisericii parohiale si ale scolii erau administrate de o epitropie. Mai multe parohii formau un protopopiat, în fruntea caruia se afla protopopul, cu comitetul si adunarea protopopeasca. Treburile eparhiei erau conduse de episcop (sau arhiepiscop la Sibiu), de adunarea eparhiala, compusa din 20 de clerici si 40 de mireni, si de consiliul eparhial (consistor), care avea trei sectii: bisericeasca, scolara si economica. Conducerea treburilor întregii Mitropolii era încredintata Congresului National Bisericesc, convocat o data la trei ani, format din 90 de membri, câte 10 clerici si 20 de mireni din fiecare eparhie. Alegerea episcopilor se facea de Adunarea Eparhiala a episcopiei vacante, iar alegerea mitropolitului de catre Congresul National Bisericesc. Problemele dogmatice erau rezolvate de Sinodul episcopal, format din toti ierarhii ortodocsi români din Transilvania.

Activitatea culturala:

Mitropolitul Andrei Saguna a dus o munca neobosita pentru slujirea poporului român prin cultura, înfiintând scoli elementare, ce erau sub conducerea Bisericii, învatatorii fiind absolventi ai Institutului Pedagogic din Sibiu, condus de Biserica. Preotii parohi functionau ca directori ai acestor scoli, iar protopopii aveau misiunea de inspectori ai acestor scoli. La sfârsitul arhipastoririi sale functionau aproape 800 de scoli elementare. Numarul de manuale scrise la îndemnul lui Saguna a ajuns la 25.

În 1870, cerea ca în fiecare parohie, preotii si învatatorii sa tina cursuri serale pentru taranii nestiutori de carte, la care sa le predea scrisul, cititul si aritmetica. În 1850 a înfiintat un gimaziu la Brasov si un gimnaziu inferior la Brad în 1868. A acordat burse pentru elevii lipsiti de mijloace materiale, din venituri propii sau din fundatii întemeiate în acest scop: ” Fundatia Emanuil Gojdu ”. A ridicat cursurile de teologie la un an, hotarând sa nu mai fie primiti decât absolventi de gimnaziu. În Sinodul din 1850 s-a hotarât crearea unui Institut Teologic-Pedagogic , urmând ca absolventii de teologie, înainte de hirotonie sa functioneze ca învatatori. În 1853 a înfiintat o sectie separata de pedagogie cu studiul de patru ani. În 1852, cursurile de teologie s-au ridicat la doi ani de studii, iar în 1861 la trei ani, cum au ramas pâna în 1921.

Pentru studentii Institutului Teologic, dar si pentru preoti, mitropolitul Andrei a scris câteva manuale didactice: Elementele Dreptului Canonic (1854), Istoria Bisericii Universale (2vol.,1860), Compendiu de Drept Canonic (1868) , Enhiridion de canoane (1871), Manual de studiu pastoral (1872), etc. În 1856-1858 a tiparit o noua editie a Bibliei cu ilustratii, prima de acest gen la noi. A reeditat toate cartile de slujba si a fondat ziarul Telegraful român la Sibiu, cu aparitie neîntrerupta din 3 ianuarie1853 pâna astazi. A înfiintat Asociatiunea transilvana pentru literatura si cultura poporului român , în 1861.

Activitatea politico-nationala :

A condus lucrarile Marii Adunari Nationale a românilor de pe Câmpia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848 si a condus la Viena o delegatie de 30 de membri, în care au prezentat Curtii Imperiale hotarârile si doleantele natiunii române din Transilvania.

A murit la 16-28 iunie 1873, fiind înmormântat lânga biserica mare din Rasinari, jud.Sibiu. Întreaga sa avere a lasat-o Arhiepiscopiei Sibiului ”spre scopuri bisericesti, scolare si filantropice”.

Desi a lucrat într-un climat politic nefavorabil, a reusit sa ridice Biserica Ortodoxa din Transilvania din umilinta în care se gasea la o stralucire pe care nu a mai cunoscut-o pâna atunci.

 

Vezi si "Dictionarul Teologilor Romani"

Material transmis de Sebastian Bogdan Filipescu

Biografie in Limba Engleză


Înapoi la "Viata Crestina"

Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită