biserica.org:compendium:articole:viata crestina:no 4-6/2006: Sfânta si Marea Miercuri



Sfânta si Marea Miercuri

 

Sfânta si Marea Miercuri

In Sfânta si Marea Miercuri, Denia aduce în prim plan doua personaje opuse: Iuda, apostolul, care a devenit vânzator, si femeia pacatoasa care spala picioarele lui Hristos cu lacrimi de pocainta si Îl unge pe Hristos cu mir de mare pret, ca înainte de îngropare.
Cumpana celor doua praznuiri ale zilei: pacatoasa – ucenicul Iuda, este rasturnata de pocainta. Pacatoasa se afla în starea cea mai de jos a caderii: desfrânarea, iar Iuda în starea cea mai de cinste: ucenic al Stapânului. Pe aceea, pocainta o ridica si o face mironosita, iar pe ucenic, lipsa ei îl coboara la cea mai de jos cadere, îl face tradator si-l duce la spânzuratoare. Aceasta rasturnare ne umple de teama si îngrijorare pentru mântuirea noastra, dar totodata si de mare încredere si nadejde, pentru puterea cea mare a pocaintei ce ne sta la îndemâna.

Pomenirea pacatoasei si a vânzarii lui Iuda în aceasta zi are un îndoit tâlc. Ne apropiem de Sfintele Pasti, dupa o îndelungata vreme de pregatiri cu multe osteneli. Sa nu fim fara de grija deoarece o neatentie ne poate pierde toata agoniseala sufletului, ca ucenicului celui iubitor de arginti.

Tot asa, cel împovarat cu multe pacate si departat de Dumnezeu are si el o pricina de nadejde. O pocainta sincera, din adâncul inimii si cu lepadare de pacatele savârsite îl poate învrednici de iertare, ca pe pacatoasa care cazuse în multe pacate.
Cu frica si cu nadejde se lucreaza mântuirea. Cu frica pentru nestatornicia si subrezenia firii noastre, cu nadejde în puterea pocaintei ce ne sta la îndemna si în nemarginita milostivire a lui Dumnezeu, înaintea carora nici un pacat nu rezista.

Miercurea cea mare este întunecata de târgul lui Iuda si de hotarârea carturarilor si a fariseilor de a ucide pe Domnul. Pentru fapta atât de josnica a ucenicului si a poporului iudeu care s-a lepadat de Mesia Cel atât de mult asteptat, Biserica se va îndolia în toate miercurile din curgerea anului cu post si cu întristare si aceasta deoarece pacatul vânzarii si lepadarii de Stapânul nu s-a consumat cu moartea lui Iuda, ci se continua peste veacuri si apasa cu aceeasi greutate si asupra crestinilor. Fiindca si noi dupa ce ne-am învrednicit de darurile cele mari ale Stapânului: rascumpararea , înfierea, cinstea de ucenic, târguim pe Domnul pe bani si pe un pret de nimic, adica pe grijile cele zadarnice ale veacului de acum.

Sursa

Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită