Botezul Domnului, sau Dumnezeiasca Arãtare
 |
|---|
Când a împlinit 30 de ani, Iisus Hristos a început sã propovaduiascã, dupa ce a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan, fiul lui Zaharia. Când Domnul s-a dus la Iordan pentru a primi botezul, Ioan l-a cunoscut cu Duhul si i-a zis: ''Eu am trebuintã sã mã botez de la Tine si Tu vii la mine'' Ioan începuse sã boteze cu apã, dupa ce auzise cuvântul lui Dumnezeu, spunând: ''Vine dupa mine, Cel mai tare decât mine, Cãruia nu sunt vrednic sã-l dezleg curelele încãltãmintelor Lui. Cã eu v-am botezat cu apã, iar Acela vã va boteza cu Duhul Sfânt''. Dupa Botezul sãu, Domnul a iesit îndatã din apã, El fiind fãrã pãcat si, printr-o luminã în chip de fulger, Duhul lui Dumnezeu a fost vestit atunci cu un porumbel, care era arãtarea Duhului Sfânt. Atunci s-a auzit din Cer: ''Acesta este fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit'' .
Boboteaza marcheazã sfârsitul ciclului de sãrbãtori dedicate Anului Nou si este închinatã purificãrii mediului înconjurãtor, în special a apelor, de forte malefice. De Boboteazã se colindã, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmãtorul an, se deschide cerul si vorbesc animalele. La riturile crestine de sfintire a apei, de botezare a credinciosilor, de scufundare a crucii în apã, poporul a adãugat numeroase practici de purificare: stropirea, spãlatul sau scufundarea ritualã în apa râurilor sau lacurilor, strigãturi si zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si anexelor gospodãresti. Ca alimente rituale de boboteazã sunt specifice piftia si grâul fiert.
