* * *
DRAGOMIR SILVIU, istoric, om politic
N.
13 mart. 1888, în Gurasada, jud.
Hunedoara, decedat la 23 febr. 1962, în Bucureşti (înmormântat la
Cluj).
Studii
gimnaziale în Blaj (I 897- 1903) şi Novisad în Serbia (1903- 905),
Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1905-1909), cu doctoratul în 1910;
studii de specializare la Universitatea
din Viena şi cercetări în arhive (1909- 1910),cercetări în
arhivele din Carloviţ , şi Belgrad (191 0), noi Studii de specializare
la Academia Spirituală şi la
Universitatea din MOSCOVA cu cercetări în arhivele de acolo
(1910-1911).
Profesor
suplinitor (1911), provizoriul (1912) şi definitiv (1913) la Institutul
teologic-pedagogic din Sibiu, până în 1919 (în 1916/17 detaşat la lnstitutul
din Arad), la care a predat lstoria bisericească, Limba şi Literatura
română şi alte discipline.
Profesor
de lstoria sudestului european la Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din Cluj (1919, titular 1923), la care a funcţionat
până la pensionare, în 1947 (în 1940 - 1945 refugiată la Sibiu); decan
(1925/26) şi prodecan (1926/27), director al Seminarului de Studii sud-est
europene şi al publicaţiei “Revue de Transylvanie"ş membru
corespondent (1916), apoi activ (1928 - în locul Iui Vasile Pârvan), al
Academei Române. în viaţa politică a fost un militant pentru unirea
Transilvaniei cu Vechiul Regat; în 1918 a redactat - cu Nicolae Bălan
şi loan Broşu “ Gazeta Poporului", la Sibiu, care milita pentru
unire: secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1
Decembrieş în 1938 a fost ministru al Minorităţiilor în
“Consiliul de Coroană" din 30 aug. 1940 s-a împotrivit “ Dictatului" de la Viena în viaţa
bisericească a fost membru în Adunarea eparhială a Episcopiei
Vadului, Feleacului şi CIujului şi în Congresul Naţional
Bisericesc.
A
suferit o detenţie politică la Sighet în timpul regimului comunist.
A
publicat Studii de înaltă ţinută stiinţifică privind
dezbinarea biscricească din 1698-1701, Iupta pentru apărarea
Ortodoxiei în Transilvania în sec.
XVIII, legăturile Culturale bisericeşti ale românilor cu
ruşii lupta de emancipare socială şi politică a românilor
transilvăneni în sec.XVIII-XIX, istoria revoluţiei din 1848 -1849 în
Transilvania, studii consacrate romanităţii sud-dunărene, Studii
istorice pentru apăarea integrităţii teritoriale a ţării
în faţa unor acţiuni revizioniste.
Lucrări:
v
Corespondenţa episcopului Gherasim
Adamovici şi mişcarea de emancipare a clerului şi poporului
român în anul 1791, în RT, an. V, 1911,
nr. 14-19, p. 400-423 (şi extras, 26 p.);
v
Când şi unde a murit mitropolitul
Dosoftei, în CL, an. XLV, 1911, nr. 10,
p. 1131 - 1143;
v
Contribuţii privitoare la relaţiile
Bisericii româneşti cu Rusia în veacul al XVIII-lea, în An. Acad.
Rom., M.S. I. , s. II, t. XXXIV, p. 1065 - 1247 (şi extras,
Bucureşti, 1912, 183 p.);
v
Relaţiile bisericeşti ale românilor
din Ardeal cu Rusia în veacul XVIII, în “Anuarul XXX al Institutului
teologic-pedagogic <<Andreian>>", 1913/1914, p.3-55 (şi
extras,Sibiu, 1914, 55p.);
v
Studii din istoria mai veche a românilor de pe
teritoriul diecezei arădene, Sibiu, 1917, 24 p.;
v
Istoria desrobirii religioase a românilor din
Ardeal în sec. XVIII vol. I, cu 150
documente anexate, Sibiu, 1920, VIII + 259 + 224 p.; vol. II, Sibiu, 1930, VII + 440p.;
v
Vechile biserici din Zarand şi ctitorii
lor în sec. XI V-XV, în ACMIT, 1929, p.
22 3 - 264;
v
Ctitorii bisericii din Bârsău în jud.
Hunedoara, în ACMIT, 1930- 1931, p. 139-148;
v
Mormântul lui Mihai Viteazul şi vechea
catedrală din Alba Iulia, în An.
Acad. Rom., M. S. I ., s. III.
t. XXI, m. 17, Bucureşti, 1939, 16 p.;
v
Andre Saguna et Joseph Rajacici, în rev ”Balcania",
an. VI, 1943, p. 242-282;
v
La politique religieuse des Habsbourgs et les
interventions russes an XVIII-e siecle, în rev. “Balcania", 1944, p.
152-172;
v
Românii din Transilvania şi unirea cu
Biserica Romei, în SMIM, 3, 1959, p. 329-339;
v
Românii din Transilvania şi unirea cu
Biserica Romei, în BOR, an. LXXX, 1962,
nr. 9- 10, p. 863-937 (şi extras).
v
Vlahii din Serbia în sec. XII-XV, în AIINC, 1921-1922, p. 279-299;
v
Fragmente din cronica sârbească a lui
George Brancovici, în AFINC, 1923, p. 1-70 (şi extras);
v
Vlahii şi morlacii. Studii din istoria românismului balcanic,
Clluj, 1924, 135 p.;
v
Originea coloniilor române din lstoria. în
An. Acad. Rom., M. S. I., S. 11, Bucureşti, 1924, p. 1 -20 (şi
extras);
v
Avram lancu, Bucureşti, 1924, 135 p.; Documente noi privitoare la relaţiile Tării Româneşti cu Sibiul în sec.XV-XVI, în
AlINC, 1926-1927, p.3-79 (şi extras);
v
loan Buteanu prefectul Zarandului în anii
1848-1849, Bucureşti, 1928, 158 p.;
v
Nicolae Bălcescu în Ardeal, în AIINC, 1928 1930, p. 1 -34 (şi extras),
v
Un precursor al unităţii naţionale:
profesorul ardelean Constantin Romanul Vivu, Bucureşti, 1929,40 p.
(Academia Română, Discursuri de recepţie, LXII);
v
Dr. loan Mihu: Spicuiri din gândurile mele
politice, culturale, economice.
Publicate cu un studiu biografic de.... Sibiu, 1939, XLVIII + 500 p.;
v
Studii şi documente privitoare la revoluţia
românilor din Transilvania în anii 1848-1849, Sibiu-Cluj, 1944 -1947, vol. I,
LV + 354 p.; vol,II - XXXVII + 604 p. (în colaborare); vol. III,
320; vol., V, IV + 412p.;
v
Vlahii din nordul Peninsulei Balcdanice în Evul
rnediu, Bucureşti, 1959, 227 P.;
v
Avram lancu, Bucureşti, 1965, 304 p. (o
altă ed. în 1968);
v
Studii privind istoria revoluţiei române
de la 1848. Editie îngrijită,
note, comentarii de Pompiliu Teodor,CIuj-Napoca, 1989, 218p.
v
The etnical minorities in Transylvania, Geneve,
1927, 131 p.
v
La Transiylvanie Roumaine et ses minorites
etniques, Bucarest, 1934, 281 p.;
v
Les deux attitudes du comte Bethlen. L’imperialisme hongrois. La Transylvanie etat-tampon, în “Revue de
Transylvanie", 1934, nr. 1, p. 5 - 31;
v
La Hongrie et le probleme de la Transiylvanie, în
“ Revue de Transylvanie". 1934, nr. 4, p. 334-354,
v
La comte Etienne Tisza et les Roumains de
Transylvanie. Les polurparler de 1910, în.”Revue de Transylvanie", II,
1935 - 1936, p. 439
v
Les Roumains de Transylvanie la veille du
mouvement de resurrection nationale, Bucarest 1938. 44 p.
v
La Transylvanie avant et apres de Vienne. Sibiu, 1943, 50 D.:
v
Vingt-ciny ans apres la reunion de la
Transylvanie la Roumaine, Bucarest, 1943, 36 p. (şi ed. rom., 30 p.)
v
La patrie primitive des Roumains et les
frontiers historiques, în “Balcania", VII, 1944, p. 63-101;
v
Le Banat roumain. Esquisse historiques, Sibiu, 1944,42 p.
Numeroase
articole în:
v
“Revista Teologi”
v
“ Telegraful Român",
v
“ Luceafărul",
v
“ Transilvania”,
v
“ Gazeta Poporului", toate la Sibiu,
v
“Neamul Românesc Literar" -
Bucureşti,
v
“Tribuna" şi “ Românul" la Arad,
v
“Cele Trei Crişuri" Oradea,
v
“Patria",
v
“Societatea de Mâine”,
v
“ Dacoromania",
v
“Revue de Transylvanie",
v
“ Anuarul lnstitutului de Istorie NaţionaIă",
toate la CIuj,
v
“Analele Academiei Române" etc.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]