* * *
MACARIE,
ieromonah, protopsalt şi compositor.
N.
c. 1780, în Perieti, jud. lalomiţa, decedat la 30 aug. 1836, la
mănăstirea Viforâta. Călugărit la
Căldăruşani, hirotonit ieromonah, învaţă Psaltichia la
Bucureşti cu Constantin, protopsaltul Mitropoliei, apoi cu renumitul psalt
Petru Efesiu, la şcoala bisericii “Sf. Nicolae :telari" (1816-1818).
în 1819 numit “dascăl de muzichie" la şcoala
înfiinţată de Dionisie Lupu la Mitropolie. în 1821 s-a refugiat la
Sibiu, ajunge apoi la Viena, unde va tipări primele trei Iucrări
psaltice în limba română, în tipografia călugărilor
mechitarişti armeni. Reîntors în
ţară în 1823, şi-a reluat activitatea ca “dascăl de
muzichie". Prin 1829, mitropolitul Veniamin Costachi I-a numit egumen la
Bârnova-laşi, în vederea introducerii muzicii psaltice “după noua sistimă"
şi în Moldova, apoi a ajuns la mănăstirea Neamţ (1830-1833)
şi la Buzău (1833-1834), chemat de episcopul Chesarieş în 1834
mitropolitul Grigorie Dascălul I-a numit director al noii tipografli din mănăstirea
Căldăruşani, îngrijindu-se de tipărirea unei ediţii
din “Vieţile Sfinţilor"ş în 1835, paralizat, a fost dus la
Viforâta, unde a murit. Prin
Iucrările sale de muzică psaltică primele tipărite în limba
română - rămâne o personalitate reprezentativă a culturii
româneşti de la începutul secolului al XIX-lea.
Lucrări:
v
Teoriticonul sau privire cuprinzătoare a
meşteşugului musichiei bisericeşti, după
aşezământul şi sistimii celei noaă... tălmăcit
din greceşte pre limba românească..., Viena, 1823, 30 p. + 6 pl.,
prima carte de teorie a muzicii bisericeşti în româneşte (3 000 ex.,
câte 1 000 pentru Tara Românească, Moldova şi Transilvania),
retipărită de Titus Moisescu, sub titlul: Opere I. Teoriticon.
Ediţie îngrijită, cu un studiu introductiv şi transliterare... Bucureşti,
Editura Academiei, 1976, 91p.+6 pl. în facs.);
v
Anastasimatariul bisericesc după
aşezământul sistimii cei noaă, Viena, 1823, 300 p. tradus în
mare parte după cel grecesc al lui Petru Lampadarie, care a fost apoi
revizuit de câţiva mari psalţi greci (cuprinde cântările de la
vecernia de sâmbătă seara şi de la utrenia de duminică pe
cele opt glasuri); Irmologhion au Catavasieriu musicesc, care cuprinde în sine
catavasiile praznicilor împărăteşti şi ale
Născătoarei de Dumnezeu, ale Triodului şi ale Penticostarului,
precum şi cântă în sfânta Iui Hristos Dumnezeu biserica cea mare...,
Viena, 1823, 220 p. (tradus după Petru Lampadarie, cu excepţia
axioanelor, care aparţin lui Macarie şi care se mai câmtă
şi azi neschimbate);
v
Tomul al doilea al Anthologhiei după
aşezământul sistimii noao a musichiei bisericeşti... tradus
după cel grecesc pre limba noastră românească, Bucureşti,
1827, 431 p.;
v
Prohodul Domnului Dumnezeu şi
Mântuitorului nostru lisus Hristos..., Buzău, 1836, 38p. (cu prefaţa
episcopului Chesarie);
v
Câteva Iucrări psaltice au rămas în manuscris,
din care cinci în Bibl. Academiei.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]