* * *
MICU
SAMUIL (din botez Maniu), teolog, istoric, filolog şi filosof
iluminist.
N.
sept. 1745, în Sadu, jud. Sibiu, în familie de preot (nepot al episcopului
Inochentie), decedat 13 Mai 1806, la Buda, în Ungaria. Învaţă la
Gimnaziul din Blaj (abs. 1762), după care a fost călugărit (14
oct. 1762) sub numele Samuil: Mai târziu hirotonit ieromonahş îşi
continuă Studiile la Seminarul pentru călugări înfiinţat de
episcopul Petru Pavel Aron (1762-1765); trimis apoi la Colegiul
“Pazmanian" din Viena pentru studii de Filosofie şi Teologie
(1766-1772). Profesor de Etică
şi Aritmetică în Gimnaziul din Blaj (1172 - 1777); din nou la Viena
ca “prefect de studii" în ,Seminarul Sfânta Barbara" (1777- 1783),
când face intense cercetări cu caracter istoric şi îşi
publică primele Lucrări: reântors la Blaj, în mănăstirea
“Sf. Treime" (1783-1804), s-a dedicat în
întregime studiilor teologice, istorice, lingvistice şi
traducerilorş spre sfârsitul vieţii “cenzor" al
cărţilor româneşti care apăreau în “Tipografia Universităţii
din Buda"(1804-1806).
A
redactat o serie de lucrâri cu caracter istoric şi lingvistic, prin care
urmărea să informeze pe învăţaţii strâini despre
originea româna a poporului şi a limbii noastre, despre continuitatea
românilor pe teritoriul fostei Daciiş influentat de iluminism, a militat,
în opera sa, pentru eglitatea în drepturi a românilor cu celălalte
naţiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgieiş s-a
numărat printre autorii cunoscutului Supplex din 1791. Autor de
lucrări teologice şi cuvântări, a tradus din Sfinţii
Părinţi răsăriteni a dat o nouă ediţie a bibliei
1795, a doua în româneşteş a fost unul din apărătorii
vechilor rânduieli şi tradiţii ortodoxe în cadrul Bisericii
româneşti unite, ridicându-se împotriva încercărilor de catolicizare
ale episcopului loan Bob.
Lucrări
teologice:
v
Carte de rugăciuni pentru evlavia homului
chrestian, Viena, 1779, 87 p. (cu litere latine);
v
Disertaţie canonică de matrimonio
juxta disciplinam Graecae Orientalis Ecclesiae, Viena, 1781, 154 p.;
v
Disertatio de jejuniis Graecae Orientalis
Ecclesiae, Viena, 1782,128 p. (trad. rom., Buda, 1828);
v
Propovedanie sau învăţături la
îngropăciunea oamenilor morţi, Blaj, 1784,140 p. (ed. a II-a, Sibiu,
1842,220 p.; reed. de loan Nicorescu, Arad, 1907);
v
Theologia moralicească sau Bogoslovia
carea cuprinde învăţătura năravurilor celor bune şi a
vieţii creştineşti din Sf. Scriptură şi din
Sfinţii Părinţi culeasă, Blaj, 1796, 303 P.;
v
Cartea a doua a Theologiei moraliceşti
carea cuprinde învăţătura despre contracturi şi osibite
datorii a fiştecărui stat şi despre darul lui Dumnezeu şi
Tainele Sfintei Biserici şi celelalte, Blaj, 1796, 370 p.;
v
Theologia dogmatică şi
moralicească despre Taine peste tot, Blaj, 1801, 10 + 102p.,
v
Alte şapte lucrări despre Sf. Taine,
fiecare cu titlul Theologhie
dogmatică şi moralicească despre Taina...Bla.j,
1801-1802, cu peste I000 p.;
v
Acatist sau carte cu multe rugăciuni pentu
evlavia fieştecărui creştin,Sibiu, 1801, XVII + 10 + 197 p.;
v
Istoria împărecherii între Biserica
Răsăritului şi a Apusului care s-a făcut pe vremea lui
Mihai Cerularie Patriarhul Ţăriigradului şi a Sălborului de
la Florenţia;
v
Carte despre descoperirea cea
dumnezeiască, Despre Sfânta Scriptură, Istoria Noului Testament,
Carte despre căsătorie;
v
De datoriile cinurilor
călugăreşti, Cuvântări bisericeşti sau Prediche etc.
Tot
el a tradus din latineşte lucrarea Iui Thomas a Kempis, De urmarea lui
Hristos, tipărită la Blaj în 1812;
Precum
şi din Lucian de Samosata (Publicat de N. Lascu, în CC, an. XXII,1942, nr. 1 - 6).
Traduceri
din Sfinţii Părinţi (,în ms.):
v
Sf.
Vasile cel Mare: Rânduielile celor ce pusniceşte sau singuri sau
împreună pre obşte petrec, 2 vol. (1780), Cuvinte (1788),
învăţături ascetice (1804).
Hotrâri scurte cu întrebări şi rărpunsuri (1904), Cuvinte
între norod zise 1805) ,ş.a.;
v
Sf. loan Gură de de Aur: Omilii sau
Cuvinte în Evanghelia Sf. Iosif, 2 vol.
(1797 şi 1791 ); Sf. Ciril al Ierusalimului: Catihises sau
învăşături către cei ce vin la botez (1798); alte traduceri
din Sf. Grigorie Teologul (Cartea despre fugă, Cuvinte):
v
Sf. Ciril al Alexandriei, Sf. Efrem Sirul, Sf.
loan Scărarul, Sf. loan Damaschinul, Sf. Teodor Studitul. Cuv. Dorotei,
Canoanele săboarălor a toată Iumea şi a celor nameasnice
şi ale Sfinţilor Părinţi, cele primite în Biserica
Răsăritului(1904) etc.
A
mai tradus o parte din Istoria bisericească - în 20 vol. - a abatelui catolic francez
Claude Fleury (1640- 1723) şi anume 12 cărţi, în 5 vol. care
explică faptele petrecute până la mjlocul sec. IV. Intre anii 1793 şi 1795 a
tipărit, la Blaj, Biblia ,adecă dumnezeiască Scriptură a
Legii vechi şi a ceii noao (1240 p.), cu prefaţa semnată de el,
în care menţiona că a “îndreptat graiul" Bibliei de la
Bucureşti din 1688, dar “o
bună parte" din Vechiul Testament ,,mai mult cel nou de pre cel
elinesc al celor şaptezeci de dascăli (Septuaginta. n.n.) I-am
tălmăcit", cuprindea note explicative, locuri paralele, scurte
rezumate la fiecare capitol, scurte consideraţii isagogice la fiecare
carte. Folosită de ediţiile
de mai târziu: Petersburg (1819, Buzău, 1854- 1856 şi Sibiu 1856-
1858.
Lucrări
filologice-istorice:
v
Elementa linaguae daco-romanae sive valachicae,
Viena, 1780,94 p. (în colaborare cu G. Sincai, prima gramatică
românească tipărită şi prima cu litere latine); reeditată în 1980:
v
Studiu
introductiv, traducerea textelor şi note de Mircea Zdrenghea, Cluj
Napoca, 1980, XXX + 245 p.;
v
Iniţiator şi redactor al unei mari
Iucrării lexicografice, care va fi continuată şi dezvoltată
de mai mulţi cărturari şi se va tipări la Buda, în 1825,
sub titlul Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemţec (partea Iucrată
de el publicată de Galdi Laszlo,
v
Dicţionarium valachico-latinum, Budapest,
1944).
v
Brevis historica notitia originis et progressu
nationis Daco-Romanae seu ut quidem barbaro vocabulo appelant Valachorum ab
initio usque ad seculum XVIII (1778,
Rămasă
în manuscris, publicată fragmentar de A. T. Laurian sub titlul:
v
Historia Daco-Românorum sive Valachorum, în
“Instrucţuinea Publică",Iaşi, 1861, p.67-118 şi în
,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură", XXV, 1 862,
nr.11 - 26 şi 29 - 30); Scurtă cunosştinţă a istoriei
românilor(1796, rămasă în ms., editată de Cornel Câmpeanu,
Bucureşti, 1963, XLIX + 237 p.);
v
Responsum ad Josephi Caroli Eder- în Supplicem
Libellum Valachorum Transilvaniae iuxta numeros ad ipso positos (ms. publicat
de I. Pervain,
v
Studii de literatură română, Cluj, 1971,
p. 44-72); Istoria românilor cu
întrebări şi răspunsuri (1791, ,ms.),
v
Istoria, lucrurile şi întâmplările
românilor, acum într -acest chip
aşezate şi din multi vechi şi noi scriitori culeasă şi
scrisă, 4 tomuri I. lstoria românilor din Dacia. II. Istoria domnitorilor Ţării Româneşti Ill.
lstoria domnitorilor Ţării Moldovei.
IV.
v
Istoria bisericească a Episcopiei
românilor din Ardeal (rămasă în ms.;
v
Un scurt fragment publicat în “Calendarul"
de la Buda din 1806, p. 35-72, reprodus de C. Câmpeanu, op. cit., p. 131-157);
v
Părţi de lucrări de istorie
bisericească publicate de T. Cipariu, în Acte şi fragmente, Blaj,
1855;
v
Cunoştinţă pe scurt a istoriei
bisericeşti (ed.de Arhim. Veniamin
Micle), în ST, an. XXVII, 1975, nr. 5 -
6,7 - 8 şi 9 - 10; an. XXVIII,
1976, nr. I - 2 şi 7 - I 0; an.
XXIX, 1977, nr. I - 2 şi 5
- 8; an. XXX, 1978, nr. 1 -2, 3 -4,5 -
8 şi 9-10 (apoi în volum, sub titlul: Istoria bisericească
Transliterare de pe manuscrisul original, studiu introductiv, note şi glosar de... Mănăstirea
Bistriţa, 1993, 296 p.);
v
Hronologia împăraţilor turceşti,
carii după împăraţii greceşti au urmat la “Arigrad (ms.);
v
Statuta sau legile scaonelor
săseşti din Ardeal care în
toate,judecăţile şi
rânduielile politiceşti să ţin în scaonele
săseşti. (ms. 1802).
Lucrări de
filosofie:
v
Loghica adecă partea cea cuvântătoare
a filosofiei, tradusă după Fr.
Chr. Baumeister, Buda, 1799, 205
p.;
v
Legile firei, ithica şi politica sau
filosofia cea lucrătoare, 2 vol., după acelaşi, Sibiu, 1800, 428
p.;
v
Invăţătura metafizicii şi
învăţătura politicească (ms.);
v
Filosofia, etica sau morala (ms.) - editate de
Dumitru Ghişe şi Pompilui Teodor, sub titlul: Samuil Micu, ”Scrieri
filozofice, Bucureşti, 1966.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]