biserica.org:compendium:articole:viata crestina:traditii-06.htm



VIAŢA CREŞTINĂ

2008– NO.10-12 (Octombrie-Decembrie, 2008 ) – VOL. 51, ISSUE 10-12

 

TRADITII LEGATE DE PRAZNICELE

NASTERII SI BOTEZULUI DOMNULUI IISUS HRISTOS

 

CRACIUNUL

 

Craciunul este o sarbatoare crestina celebrata la 25 decembrie în fiecare an. El comemoreaza nasterea Mântuitorului Iisus din Nazareth în orasul Bethleem, eveniment care, dupa traditie, a avut loc la 25 decembrie 1 î.Hr. (pentru ca în anul 1 d.Hr. are loc deja prima sa aniversare).

În multe tari sarbatoarea se prelungeste în ziua urmatoare, 26 decembrie: a doua zi de Craciun.

 

Origini

 

Solstitiul de iarna a fost celebrat înainte de era crestina, astfel romanii sarbatoreau Saturnaliile între 17 si 24 decembrie. Ei sarbatoreau si "nasterea soarelui neînvins" (sol invictus) la solstitiul de iarna (catre 21 decembrie), când zilele reîncep sa se lungeasca, un cult preluat de la persani care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui.

În Occident, în anul 354, Liberiu, papa Romei, fixeaza sarbatoarea nasterii Domnului Iisus pe 25 decembrie, fara însa a stabili vreo data exacta a nasterii acestuia, si stabileste modul celebrarii începutului crestinismului, asimilând sarbatorile populare si pagâne deja existente cu ocazia solstitiului de iarna.

În Rasarit gnosticii nu sarbatoreau Craciunul, ci Boboteaza, serbata pe 6 ianuarie.

Mai târziu, cele doua evenimente - nasterea si botezul - se sarbatoresc în aceeasi zi de toata crestinatatea: în Occident pe 25 decembie, iar în Orient pe 6 ianuarie. Acestor doua, romanii le vor asocia vizita magilor, iar galicii nunta din Cana Galileii, încât Craciunul a ajuns sa fie sarbatoare tripla.

Cu timpul, toate Bisericile crestine, cu exceptia Bisericii armene, au separat aceste sarbatori, încât în zilele noastre, aproape toata crestinatatea foloseste obiceiul vechi roman: Craciunul e sinonim cu nasterea lui Iisus.

Craciun - Wikipedia


Craciunul în traditia româneasca

 

Peste tot unde exista suflare românesca cu simtamânt crestin, Craciunul este una din cele mai importante sarbatori religioase, este sarbatoarea Nasterii Domnului, prilej de bucurie, pace si liniste spirituala. Este o zi în care daruim si primim multa iubire si caldura sufleteasca. Acest lucru se remarca în entuziasmul cu care se fac pregatirile pentru Craciun.

 

Credinta si legende

 

Pentru lingvisti, cuvântul "Craciun" este un cuvânt ciudat. Unii sustin ca ar proveni din limba latina, si anume din "creatio" , care înseamna creatiune, nastere. Ramâne însa o pura ipoteza. Altii sustin ca e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, dinainte de romanizarea Daciei. În folclor se spune ca Fecioara Maria, când trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însotita de Iosif, din casa în casa, rugându-i pe oameni sa-i ofere adapost. Ajungând la casa unui anume Craciun, este dusa de sotia acestuia în grajd, unde da nastere lui Iisus. De asemenea, se spune ca în noaptea sfânta a nasterii lui Cristos s-au deschis cerurile si Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Craciunul este o sarbatoare sfânta care aduce lumina în sufletele oamenilor.

 

Colindele de Craciun

 

Sarbatoarea Craciunului este anuntata prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul, pentru a vesti Nasterea Mântuitorului. Colindele de iarna sunt texte rituale cântate, închinate Craciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la nasterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a calauzit pe cei trei regi magi la locul nasterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casa în casa cântând colindul "Steaua sus rasare..." , purtând cu ei o stea. Ajunul Craciunului începe cu colindul "Buna dimineata la Mos Ajun!" , casele frumos împodobite îsi primesc colindatorii. Acestia sunt rasplatiti de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzica culta, cum ar fi: "Iata vin colindatorii" de Tiberiu Brediceanu, "O, ce veste minunata" de D.G. Kiriac, "Domnulet si Domn în cer" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creanga descrie în "Amintiri din copilarie" aventurile mersului cu colindele.

Colindele, precum si obiceiurile colindelor sunt prezente si la alte popoare, si s-ar putea ca ele sa dateze din timpul romanizarii. De pilda, colinda româneasca "Scoala, gazda, din patut" exista si la valeni, unde aceasta e cea mai raspândita, sub numele de "Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé" .

 

Obiceiurile culinare

 

Timp de 40 de zile înainte de sarbatori crestinii respecta Postul Craciunului, care se încheie în seara de Craciun dupa litie. Taierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipa Craciunul. Pregatirea mâncarurilor capata dimensiunile unui ritual stravechi: cârnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, caltabosul si nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Craciun, fiind la loc de cinste alaturi de vinul rosu pretuit de toata lumea.

Alte obiceiuri

De data mai recenta este obiceiul împodobirii bradului de Craciun pentru seara de 24 decembrie. În timpul noptii, Mos Craciun va aluneca prin hornul caminului si va lasa daruri pentru toata lumea în cismele puse anume sau sub brad. Un obicei frumos îl constituie si trimiterea de carti ilustrate cu urari facute rudelor, prietenilor si cunostintelor. Chiar daca sarbatoarea Craciunului s-a laicizat într-o oarecare masura în timpurile moderne, Craciunul este asteptat si praznuit în toate straturile societatii cu bucurie si buna dispozitie.

Craciun - Wikipedia


Sarbatori Fericite in multe limbi

 

La multi ani in mai multe limbi

 

Basca: Urte Berri on!

Bretona: Bloavez mad!

Bulgara: Chestita Nova Godina!

Catalana: Feliç Any Nou!

Ceha: Stastny Novy Rok!

Daneza: Godt Nytår!

Olandeza: Gelukkig Nieuwjaar!

Engleza: Happy New Year!

Esperanto: Bonan Novjaron!

Estona: Hääd uut aastat!

Finlandeza: Onnellista uutta vuotta!

Franceza: Bonne Année!

Galeza: Blian nua faoi mhaise duit!

Germana: Ein glückliches neues Jahr!

Greaca: Kalòn étos isélthois!

Maghiara: Boldog új évet!

Italiana: Felice Anno Nuovo!

Latina: Bonum annum ingrediaris!

Macedoneana: Srekna Nova Godina!

Malteza: Is-Sena t-Tajba!

Norvegiana: Godt Nytt År!

Poloneza: Szczesliwego Nowego Roku!

Portugheza: Feliz Ano Novo!

Rusa: S Novym Godom!

Sarba: Srecna Nova Godina!

Spaniola: Feliz Año Nuevo!

Suedeza: Gott Nytt År!

Ucrainiana: Z Novim Rokom!

Scotiana: Blwyddyn Newydd Dda!


Photo-albums 2008


Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită